Armenia, în pericol de deşertificare - Agenda FP

Aproximativ 750.000 de metri cubi de pădure sunt defrişaţi în fiecare an. La rata actuală de despădurire ţara, care nu este împădurită decât în proporţie de 8%, ar putea ajunge în 50 de ani un deşert, avertizează experţi în protecţia mediului.

Reprezentanţi ai Programului pentru dezvoltare al Naţiunilor Unite susţin că “dezvoltarea economică viitoare a Armeniei va depinde de deciziile pe care generaţia actuală le va lua în materie de investiţii pentru adaptarea la schimbarea climatică, citează RIA Novosti .

Jason Sohigian, director adjunct la Armenia Tree Project, un ONG care se ocupă cu reîmpădurirea Armeniei, susţine că guvernul s-a concentrat mai mult pe impactul social şi economic al dezvoltării, decât pe cel ecologic. „Afacerile şi dezvoltarea economică sunt cu siguranţă importante, dar ele sunt susţinute de ecosisteme precum pădurile, apa, solul şi aerul curat, care nu pot fi uşor înlocuite atunci când sunt degradate sau epuizate”, explică el.

În ultimii 16 ani organizaţia sa cu sediul în SUA a plantat peste 3,5 milioane de pomi pe pământ armean. „Una sau două organizaţii cu bugete mici nu pot însă reîmpăduri toată ţara. Guvernul trebuie să preia iniţiativa pentru că este o problemă de securitate naţională”, susţine Areg Maghakian, director asociat la Armenian Tree Project.

Cererea de lemn a creat o afacere de export de cherestea estimată la câteva milioane de dolari. Firme private au obţinut licenţe de la Ministerul Mediului pentru defrişări, în ciuda faptului că pădurile sunt în proprietatea statului  şi se presupune că sunt protejate prin lege. Doar în ultimii cinci ani, exporturile armene de cherestea, mai ales spre ţări precum Italia şi Emiratele Arabe Unite, au crescut de 10 ori, potrivit serviciului statistic armean.  

Criza apei? 

Defrişările ameninţă şi cantitatea şi calitatea resurselor de apă ale Armeniei, susţin experţii de mediu.

În prezent, în centrul Erevanului doar câteva gospodării beneficiază de luxul apei curente timp de 24 de ore. În fiecare lună, o companie franceză care se ocupă de distribuţia de apă în capitală trimite un tabel tuturor gospodăriilor, în care sunt precizate intervalele orare în care acestea au apă curentă.  

Deşi experţii de mediu estimează că Armenia are suficiente rezerve de apă, dar acestea nu sunt bine gestionate, primul raport naţional al Convenţiei-cadru pentru schimbare climatică a ONU avertizează că o creştere a temperaturii în secolul 21 cu două grade Celsius va diminua fluxul anual total de apă cu 15-20%.