Cum se vede Europa dinspre Moscova

Cum se vede Europa dinspre Moscova

Forum. Atitudinile Moscovei faţă de UE sunt susţinute şi de experţii ruşi, care recomandă recunoaşterea sferelor de influenţă ale Rusiei şi oprirea extinderii NATO. Au spus-o chiar la Bucureşti. Rusia nu vrea să renunţe la poziţiile pe care le deţine în prezent şi nici nu priveşte cu ochi buni extinderea influenţei occidentale în vecinătatea sa. O spun şi experţii ruşi consideraţi independenţi.

Chemaţi să propună noi modalităţi de colaborare cu Uniunea Europeană la nivel politic şi economic, experţii ruşi prezenţi la Forumul Economic Europa – Rusia, desfăşurat la Bucureşti în 26-27 mai, au oferit soluţii care nu fac decât să susţină atitudinile liderilor de la Kremlin faţă de Occident.

Menit să analizeze interesele Rusiei şi ale Europei, în ideea unui parteneriat evoluat, forumul, organizat de Institutul pentru Studii Est-Europene din Varşovia, a scos, de fapt, în evidenţă divergenţele, singura concluzie pozitivă fiind interesul ambelor părţi de a continua dialogul.

Caucazul, prioritate nr. 1

Susţinând cu tărie principiile politicii externe ruseşti, Sergei Markedonov, de la Institutul de Analiză Militară şi Politică din Moscova, a pledat pentru recunoaşterea sferelor de influenţă şi a „zonelor de interese privilegiate” de către actorii internaţionali. Argumentând că fiecare ţară are astfel de priorităţi, Markedonov a accentuat că pentru Rusia principala zonă de interes este Caucazul, regiune în care recunoaşterea independenţei Abhaziei şi a Osetiei de Sud de către Moscova s-a făcut din motive de securitate naţională. 

Europa şi Rusia au însă în această regiune preocupări comune în domeniul energetic, posibila cooperare fiind o adevărată provocare, a explicat Iaroslav Millunin, de la Institutul Internaţional pentru Analiza Sistemelor Aplicate. „Concurenţa dintre Nabucco şi South Stream are rădăcini politice. Este o situaţie ambiguă, care poate fi îmbunătăţită prin mărirea transparenţei. Să reducem politizarea şi ambiguitatea prin oferirea mai multor cifre!”, a propus Millunin.

Extinderea NATO, diferendul nr. 1

Dar ceea ce îngrijorează cel mai mult Rusia în principala ei zonă de interes este extinderea NATO spre Est, după cum arată Igor Pavlovski, redactor-şef adjunct la Agenţia de ştiri Regnum. „Rusia vrea să demonstreze că nu este o ameninţare militară, aşa cum este percepută - dacă nu este provocată. Nici nu este capabilă pentru asta. Însă nu vrea să renunţe la poziţiile pe care le deţine, scopul ei fiind trasarea unei frontiere de est a NATO şi oprirea extinderii Alianţei Nord-Atlantice.

Astfel, se recunoaşte sfera de influenţă a Rusiei în Est. Dar, dacă lărgirea NATO nu va continua fizic, atunci ea va fi una virtuală (Ucraina şi Georgia). De aceea, noi percepem lărgirea NATO ca pe o ameninţare”, a explicat Pavlovski.

În ce priveşte securitatea Europei, jurnalistul rus a precizat că aceasta depinde şi de Rusia. „Din punct de vedere istoric, orice participare activă a Rusiei a asigurat o stabilitate în Europa şi de aceea este bine ca ea să nu fie ostracizată, să nu fie încuiată în Asia.” În plus, pe fondul crizei economice, SUA vor acorda mai multă atenţie problemelor interne şi se vor ocupa mai puţin de cele ale Europei.

„Atunci cine va asigura securitatea Europei? Cum se vor contura aceste relaţii în viitor? Definirea lor depinde şi de Rusia”, a mai spus Pavlovski.

Cât de puternice sunt UE şi Rusia

Pornind de la teoriile unor analişti americani care vorbesc despre decăderea Americii, Valeri Fedorov, de la Centrul de Cercetare a Opiniei Publice, a arătat că „o lume fără un hegemon înseamnă apariţia unor noi responsabilităţi, care pe unii îi sperie”. Afirmând că „perioada de adaptare la o nouă situaţie mondială va fi dureroasă”, Fedorov a lăsat să se înţeleagă faptul că nici Rusia, nici UE nu pot îndeplini condiţiile necesare pentru a lua locul SUA.

Cât priveşte Parteneriatul Estic al UE, sociologul rus a spus că acesta se discută activ în Rusia, unde ţările de la graniţa estică a UE sunt văzute ca o „zonă minată”, aşa cum era regiunea Balcani anterior. „Prognoza mea este pesimistă: ne dezvoltăm în zona conflictelor, inclusiv a contradicţiilor dure care există pe plan ideologic. Divergenţele sunt de neevitat, dar trebuie să ne adaptăm la noile provocări”.

De la Academia Diplomatică din Rusia, profesorul Vitalij Alchinov a adus clarificări privind schimbările geopolitice care au avut loc în ultimii 20 de ani afirmând astfel că „arhitectura de securitate europeană este învechită şi trebuie modificată”.

În acord cu planul liderilor ruşi de creare a unui nou sistem de securitate, expertul rus a susţinut cu fermitate folosirea OSCE ca organism de bază în acest proces de schimbare, dar şi încheierea unui nou acord între ţările euro-atlantice şi crearea unor mecanisme noi de cooperare, cum ar fi în domeniul terorismului.”

De ce Estul nu-i ca Vestul

Dincolo de controversele liderilor politici în probleme de securitate, în Rusia este urmărită cu atenţie şi opinia cetăţenilor faţă de Occident. Marina Krasilnikova, director adjunct la Centrul Levada din Moscova, susţine că pentru majoritatea ruşilor (70%) Vestul este imaginea unei societăţi normale, cu o calitate a vieţii mai ridicată.

Cu toate acestea, „ei cred că Occidentul vrea să transforme Rusia într-un apendice pentru materii prime, vrea ca Rusia să fie îngenuncheată şi să nu-şi recapete măreţia. De aceea ei sunt prudenţi faţă de cultura occidentală, iar asta duce la izolaţionism. În conştiinţa maselor, Rusia este silită să fie gata de luptă pentru că este ameninţată”.

Ce propune România

Preşedintele României, Traian Băsescu, a apreciat, în deschiderea Forumului, că UE trebuie să accepte Rusia aşa cum este ea, „cerând în schimb predictibilitate şi o minimă eficienţă economică. Împreună trebuie să construim nu sfere de influenţă, ci sfere de încredere”.

„Marea Neagră trebuie să reprezinte un destin care ne uneşte, nu care ne separă.”

Pentru Adrian Severin, UE are nevoie de un concept de securitate soft care să-l înlocuiască pe cel hard reprezentat de NATO, o teorie care se poate baza, printre altele, pe „consolidarea parteneriatului NATO-Rusia, stoparea extinderii Alianţei spre Caucaz”.

După ministrul de externe, Cristian Diaconescu, viziunile europene şi americane despre spaţiul post-sovietic sunt diferite de cele ale Rusiei. Totuşi, Moscova nu trebuie să considere extinderea NATO ca o extindere a sferei de influenţă geopolitică a Occidentului.