Ce ştiri importante am ignorat în 2010

Jakarta devine una dintre capitalele economice ale lumii emergente

Anul acesta FP România a insistat pe teme ca reforma statului român, reinventarea NATO sau noul pact al Vestului cu Rusia. Trecem însă prea repede peste semne ale timpului la fel de importante. FP publică o listă de tendinţe internaţionale puţin cunoscute, care ar putea fi relevante şi pentru România. De pildă, creşterea cererii de carne de oaie la nivel mondial mult peste ofertă.

O primă noutate vine din Asia, unde un nou tigru emergent îşi face simţită prezenţa în linişte. Indonezia, cel mai populat stat musulman din lume, a trecut cu bine prin criza economică şi cunoaşte un boom economic fantastic. Economia arhipelagului va creşte cu 6,3% anul viitor, înregistrând astfel una dintre cele mai rapide creşteri economice din Asia şi din lume, arată ediţia din decembrie a FP.

Atuurile Indoneziei sunt bogăţia în resurse naturale - cherestea, cărbune şi argint - care sunt exportate în cantităţi mari şi industria manufacturieră, în care China investeşte masiv. În plus, arhipelagul se bucură de stabilitate politică după ce alegerile prezidenţiale au fost câştigate de Susilo Bambang Yudhoyono, primul preşedinte reales pentru al doilea mandat.

Ţara se confruntă desigur şi cu multe probleme precum o infrastructură precară, flagelul corupţiei în aparatul de stat, una dintre cele mai mari rate de defrişări din lume şi o rată a sărăciei de 14%. Dar prognozele Deutsche Bank, potrivit cărora 52 de milioane de indonezieni vor intra în clasa mijlocie în următorii cinci ani, anunţă un mare viitor pentru Arhipelagul care ar putea deveni prima superputere musulmană şi democratică.

Africa nucleară  

Guvernele africane sunt tot mai interesate să-şi satisfacă nevoile energetice prin centrale nucleare. Dacă până acum doar Africa de Sud avea două centrale nucleare, în martie anul acesta Senegalul şi-a exprimat intenţia de a construi o centrală proprie până la sfârşitul anului iar Franţa, fostul săustăpân colonial, s-a oferit să-i acorde asistenţa tehnologică. La fel, Algeria, Egiptul, Ghana, Kenya, Marocul, Tunisia şi Uganda plănuiesc să recurgă la energia nucleară, ca răspuns la creşterea preţurilor la combustibili fosili şi la reţelele electrice.

„Materia primă” pentru nuclearizarea Africii există deja, continentul negru deţinând 18% din resursele mondiale de uraniu. Iar de exportul de tehnologie şi de know-how nuclear se ocupă ţări precum China, Japonia, Rusia sau Coreea de Sud. Mai mult, unele state africane primesc ajutor chiar de la inamicii SUA. În 2008, Nigeria a semnat un acord pentru primirea de tehnologie nucleară şi asistenţă din Iran.
 
Revoluţia celulelor stem

Preşedintele Barack Obama a ridicat restricţiile asupra cercetării medicale pe bază de celule stem în SUA. Oamenii de ştiinţă rămân convinşi că celulele recoltate din embrioni umani avortaţi pot fi folosite pentru a trata diabetul, Parkinson, bolile de inimă şi afecţiunile de măduvă osoasă.

În ciuda interzicerii folosirii acestor celule în scopuri medicale şi a opoziţiei dreptei creştine, mulţi pacienţi sunt dispuşi să-şi asume riscurile legate de tratamentul cu celule stem într-o clinică privată. Un grup de cercetători britanici avertiza într-un raport că turismul pentru a primi astfel de tratamente a luat amploare. Cele mai populare destinaţii sunt Germania, China, Tailanda şi Mexic, unde tratamentele pe bază de celule stem sunt legale.

Aceste tratamente, care costă mii de dolari, au deseori consecinţe tragice. Un băiat israelian, care s-a dus în Rusia pentru a primi un tratament pentru o afecţiune la măduva sprinării, a suferit mai multe tumori, iar rinichii unei femei care s-a deplasat în Tailanda să se trateze de lupus au fost grav afectaţi.

Criza mieilor

Organizaţia pentru Hrană şi Agricultură a ONU prezice o scădere cu 300.000 de tone a ofertei de miei în următorii cinci ani. De această tendinţă profită Australia şi Noua Zeelandă, cei mai mari producători de oi din lume. În 2010, preţul unui berbec australian a crescut la un nivel fără precedent, peste 100 de dolari pe fondul scăderii stocurilor de carne de oaie la nivel mondial.

Una dintre explicaţiile acestui fenomen este că producţia de ovine a SUA a scăzut de la 64 de milioane de capete la doar 6 milioane de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Şi fermierii britanici au redus producţia de ovine după ce o epidemie de febră aftoasă din 2001 a provocat în Marea Britanie pagube de opt miliarde de lire sterline.

Chiar şi în Australia industria ovinelor a fost afectată de scăderea preţului lânii în anii ’90 şi de secetele prelungite. Dar odată cu explozia bunăstării în statele din Golful Persic, arabii au devenit cei mai importanţi clienţi ai Australiei. Numai Arabia Saudită şi Kuweit-ul înghit mai bine de jumătate din exporturile australiene de carne de oaie.  Iar creşterea continuă să crească ameţitor, în timp ce stocul de oi al ţării a ajuns la numai 71 de milioane de capete de ovine.

Ar putea România, care se situează pe poziţia a patra în UE la efectivul de ovine şi caprine, să devină un jucător important pe piaţa globală? Deocamdată tot China vine tare din urmă.