Este posibil un intelectual public anti-global în România?

De la caderea comunismului pâna în prezent, autointitulata noastra "elita intelectuala" a trâmbitat globalismul. Cei care s-au opus acestei tendinte au fost marginalizati. Mai nou, capata însa

De la caderea comunismului pâna în prezent, autointitulata noastra "elita intelectuala" a trâmbitat globalismul. Cei care s-au opus acestei tendinte au fost marginalizati. Mai nou, capata însa voce un intelectual român "antiglobalist", ce are toate sansele sa se "globalizeze", geografic.

"Intelectualul public global" este un produs ideologic. În linii generale, el întruchipeaza "monstruoasa coalitie" dintre globalism si stângism, care s-a cimentat în ultimele decenii în vederea construirii Vajnicei Lumi Noi.

Astazi, "intelectualul global" este chemat sa legitimeze în ochii opiniei publice o inginerie (în sensul termenului englezesc engineering) economica, sociala, culturala si religioasa de proport ii planetare, nemaiîntâlnita în istoria umanitatii.

Pentru oamenii lucizi, care înteleg mecanismele de functionare a globalismului si resorturile lui ideologice, întrebarea este urmatoarea: "Cum ar putea un <> dintro tara oarecare sa-si faca auzita vocea pe plan international, atunci când el se opune celor cinci ipostaze ale <> : corporatismul economic (ipostaza economicofi nanciara), statul managerial (ipostaza sociala), multiculturalism (culturala), ecumenism (religioasa) si utopism (utopia statului mondial în chip de ipostaza <> -politica)?

O alta întrebare, la fel de importanta: Cum s-ar putea dezbate public, atât la nivel local cât si international, problemele reale ale societatilor umane, în locul problematicii ideologice, deseori diversionist impusa pe toate canalele media de corifeii planetarizarii?

Precum comunismul - pe care autorul acestui articol îl numeste "globalism primitiv" - globalismul este constructia artifi ciala a unor elite economice si fi nanciare. Globalismul a reusit sa se impuna la nivel planetar prin manipularea noilor tehnici de comunicare în masa si printr-o retorica stângistumanitarista.

Fiind antidemocratic si antinational, globalismul are mereu nevoie de justifi cari, vrea în permanenta sa apara "legitim" în ochii opiniei publice. Si-ar dori sa fi e perceput drept "natural", "în fi - rea lucrurilor", nicidecum echivalentul unei ideologii.

Statul român sprijina doar globalismul

România nu duce lipsa de "intelectuali publici globali". De la caderea comunismului si pâna în prezent, autointitulata noastra "elita intelectuala" s-a erijat în goarna sparta a globalismului.

Cei foarte putini care s-au opus acestei tendinte au fost marginalizati si etichetat i drept "ultranationalisti", "legionari", "antioccidentali" etc. Intelectualilor români "globali" li s-au acordat burse de studiu în strainatate, au fost plimbati, deseori pe banii "statului nat ional si unitar", prin tot felul de workshopuri mondialiste, li sau oferit functii în universitat i si in institutii de cercetare din tara si din strainatate; presa româneasca le-a deschis larg portile.

În vreme ce un intelectual "antiglobalist" îsi face cunoscute opiniile pe bloguri, "intelectualul public global" scrie editoriale gras platite în presa centrala, apare la televizor, are "un cuvânt greu" de spus în dezbaterile publice. În vreme ce "antiglobalistul" este portretizat în mass-media din România ca un troglodit care nu întelege "marile provocari ale globalizarii", "intelectualul public global" apare mereu într- o lumina serafi ca, un "aristocrat al spiritului".

Practic, în România de astazi nu ai posibilitate sa devii "intelectual public" daca nu esti în favoarea: 1) economiei de piata, dominata de marile corporatii; 2) relativismului cultural si noii stângi "politic corecte"; 3) crestinismului ecumenic. si, nu în ultima instanta, trebuie sa intri în gratiile unor institutii semilegitime, mai mult sau mai putin "oculte", care urmaresc slabirea statelor nationale, promovarea unor unitati suprastatale gen Uniunea Europeana si crearea în viitor a statului mondial.

Daca ai îndeplinit aceste conditii sau cea mai mare parte din ele ai sansa sa avansezi spre topul "Celor 20". Mi se va reprosa ca exagerez. Acuzele de "extremism", "ultranationalism" sau "conspirat ionism" se aplica tuturor celor care sunt perceput i drept intelectuali si politicieni antimondialisti. Chiar fosti candidati la presedintia SUA, conservatorul traditionalist Pat Buchanan, conservatorul libertarian Ron Paul si stângistul anticorporatist Ralph Nader au fost anatemizati în mass-media corporatista, fi - indca s-au opus într-un fel sau altul globalizarii galopante.

Astazi, optiunile unui intelectual trebuie evaluate în functie de raportarea sa la cele cinci ipostaze ale "globalului" pe care le-am enumerat în acest articol. De pilda, în România nu se stie sau se trece sub tacere istoria neoconservatorilor americani (fosti extremisti de stânga, trotkisti, care au "globalizat" conservatorismul american traditional).

Când stângistii români de vita noua îi ataca pe "neoconservatorii" români (Patapievici, Tismaneanu etc.), asistam de fapt la o cearta în familie. Nici stângistii, nici neoconservatorii nu au a n a l i z at critic procesele globalizarii si consecintele lor negative asupra României. Reactia lor consecventa a fost sa împiedice aparitia în tara noastra a unei miscari intelectuale de orientare cu adevarat conservatoare, ca nu cumva cei "cinci piloni" ai globalizarii sa fi e supusi unei serioase analize critice.

Antiglobalism confiscat de ultranationalisti

O alta confuzie întretinuta de "intelectualii globali" este echivalarea "antiamericanismului" cu "antiglobalismul".

Noam Chomsky este un stângist institutionalizat cu vederi antiamericane, dar favorabil globalizarii. Tariq Ramadan si Amr Khaled, intelectuali islamici, adulati de noua stânga occidentala, sunt proglobalizare, dar cu vederi ascuns sau fatis antiamericane. În general, în SUA are loc în prezent o lupta ideologica si politica între fortele globalismului si cele care se opun lui. Rezistenta antiglobalizare din SUA este în primul rând o miscare grassroot.

Nu-i o miscare extremista, ci o revolta populara nascuta din traditiile patriotice si conservatoare înca vii ale americanului de rând; o miscare politica si intelectuala, hotarâta sa înlature atât efectele negative ale "revolutiei neoconservatoare", cât si dezastrul "corectitudinii politice", promovata de stânga universitara si de aparatul birocratic al statului managerial.

În România, retorica "antiglobalizare" a fost adoptata de grupurile "ultranationaliste", al caror "nucleu greu" este dat de fostii securisti. Manipulând un discurs conspirationist, xenofob si antisemit, apelând mereu la demagogia populista, "ultranationalistii" antiglobalizare au dat apa la moara stângistilor si "neoconservatorilor" români. În prezent, niciun intelectual de dreapta din România nu poate sa deschida gura fara a fi trimis în tabara lui Vadim sau Artur Silvestri.

Lucrurile încep însa sa se schimbe. Aparitia în peisajul cultural românesc a unei noi miscari de idei - ma refer la miscarea personalist - conservatoare "Forta a Treia" (o noua miscare intelectuala din România, "între capitalismul fostilor comunisti si comunismul pe bani capitalisti, între vechiul si noul <> ") - a facut sa se auda vocea unui intelectual român "antiglobalist", care are toate sansele sa se "globalizeze" (în sens geografi c). Educat în Occident, dar bun cunoscator al "României profunde", pe care "elitele românesti" o ignora, "noul intelectual" aduce, pentru prima data în România, un discurs cu adevarat demistifi - cator.

Ramâne de vazut daca aceste voci, radical critice, vor fi auzite în mainstreamul românesc. Daca vor reusi, ele se vor alatura cu siguranta altora asemanatoare pe plan internat ional. Ca aceasta jonc- tiune sa nu aiba loc, o uriasa masinarie sta la pânda, gata sa le înghita.