Noua ordine mondiala urbana

Cresterea economiilor emergente schimba si clasamentele internat ionale ale supercentrelor unde se produc sau se cheltuie masiv banii. Mai nou, în topurile urbane globale intra - sau deja

Cresterea economiilor emergente schimba si clasamentele internat ionale ale supercentrelor unde se produc sau se cheltuie masiv banii.

Mai nou, în topurile urbane globale intra - sau deja urca - si orase din Europa Centrala sau de Est. Chiar si Bucurestiul! Ultima editie a raportului MasterCard asupra centrelor comerciale si fi nanciare ale lumii pastreaza Londra, New York si Tokyo pe aceleasi pozitii 1, 2 si 3.

Urcarile grabite se petrec mai ales în Asia si, oarecum, în Europa estica. Cea mai înalta saritura o face Singapore, de la locul 6 în 2007 la 4 în 2008. Iar cea mai lunga a realizat-o Shanghai, de la 32 la 24.

De altfel, China îsi recupereaza locul istoric în economia mondiala cu supra de masura: anul acesta, Beijingului (46-57) i s-au alaturat în top 75 MasterCard al centrelor economice globale si orasele Shengzen (60), Chengdu (72) si Chongqing (73).

Mai departe, rolul tot mai proeminent al Asiei în economia globala se sprijina pe Hong Kong (5-6), Seoul (9-9), Sydney (14-12), Osaka (19) sau Taipei (22) - ori Bangkok (36-42), Mumbai (45-48), Kuala-Lumpur (38-50), New Delhi (61), Bangalore (66), Jakarta (68) ori Manila (71).

Cea mai mare urcare din Europa o are Madridul, de la 16 la 11. Gratie performantelor sale economice si urbanistice, capitala economiei spaniole se învecineaza acum cu celelalte puternice capitale fi nanciare ale continentului: Paris (8-7), Frankfurt (7-8) sau Amsterdam (11-10), apoi Copenhaga (15-14), Zurich (19-15) sau Milano (25-20).

Surpriza continentului este însa Moscova, intrata pe locul 51, ca înca o poarta spre economia Estului european - în afara de Praga (41-49), Budapesta (40-52), Varsovia (49-59) si Sankt Petersburg (67).

Locul oraselor europene în topul MasterCard este asigurat nu doar de func- tiile înca majore ale Europei în globalizare - de felul orientarii fl uxurilor fi - nanciare sau crearii de cunostinte -, ci, mai ales, de calitatea locala a vietii.

De altfel, în topul Mercer Consulting al celor mai bune orase de locuit pe primele 50 de locuri nu apare nici un nod "emergent" asiatic.

Apar însa, chit ca ceva mai jos, capitale central-est-europene ca Praga (71), Budapesta (74), Vilnius (78), Ljubljana (82) si Varsovia (85) - chiar si Bucurestiul urca anul acesta trei locuri, pâna pe 108 (din 215).

Cum actuala criza fi - nanciara afecteaza mai mult economiile dezvoltate, cele emergente - cu o crestere sufi cient de sustinuta de propria dezvoltare si de inter-relatiile dintre ele -, ajung sa-si mareasca astfel si mai repede o cota din PIB-ul global. Prin urmare, si megalopolisurile emergente vor mai urca în topurile economice mondiale - dar mai au mult pâna sa detroneze vechile urbi euro- atlantice si la capitolul standard de viata.

* Alte "subiecte de politica globala, economie si idei" sunt deja pregatite pentru editia nr. 5 a FOREIGN POLICY ROMÂNIA, oferta spre citire si luare aminte din 14 iulie.

Petre Munteanu este managing editor al FP România