Adevarul.ro

România se raliază tot mai mult la politicile Germaniei în UE. Iar răspunsul german nu se lasă aşteptat. Berlinul a decis deschiderea pieţei muncii pentru românii calificaţi şi şi-a schimbat atitudinea în problema Schengen.

Românii şi bulgarii absolvenţi de studii superioare vor putea lucra în Germania fără permis de muncă de la 1 ianuarie 2012 în domenii corespunzătoare calificării lor. La fel şi cei care vor fi formaţi profesional acolo, anunţă MAE roman. Nevoia stringentă a Germaniei de a recruta forţă de muncă înalt calificată pentru a-şi păstra creşterea economică actuală nu este o noutate. Doar că până acum se căutau spanioli, portughezi sau chiar indieni. Dictonul cu instalatorul polonez şi cu fluxul de imigranţi din Est care ar urma să inunde piaţa muncii germane luându-le pâinea nemţilor era refrenul cel mai des auzit. Până când prima liberalizare a pieţii muncii pentru est, intrată în vigoare la 1 mai, a a adus cu sine o mare surpriză: invazia esticilor nu mai are loc, pentru că aceştia s-au reorientat de mult către alte ţări precum Marea Britanie, SUA sau statele nordice.

Deci cum se explică faptul că germanii nu mai aşteaptă până la 1 ianuarie 2014, data-limită până la care mai pot fi menţinute restricţiile de acces al muncitorilor români şi bulgari pe piaţa muncii germane?

În cadrul vizitei sale la Berlin, preşedintele român Traian Băsescu îşi exprima susţinerea pentru soluţia propusă de Germania de a modifica Tratatul de la Lisabona în sensul unei supravegheri mai severe a deficitelor şi a datoriilor, a implicării Curţii de Justiţie în judecarea contravenienţilor. Iar cancelarul german lăuda programul de austeritate al guvernului român.

Nu întâmplător preşedintele Băsescu a vorbit despre faptul că România rămâne fidelă obiectivului de a adera la euro în 2015. „România, asta ne mai trebuia...un nou candidat la faliment”, a titrat tabloidul Bild, unul dintre puţinele care a scris ceva despre vizita preşedintelui român. Dar mesajul dat de preşedinte era altul: suntem alături de Germania în încercarea ei de a salva euro. Chiar dacă nu suntem în euro, facem sacrificii... Iar Angela Merkel l-a receptat ca atare. Într-un discurs ţinut la începutul lunii decembrie în Bundestag, cancelarul a subliniat că germanii trebuie să conştientizeze sacrificiile populaţiei statelor UE din afara zonei euro, precum Ţările Baltice, Bulgaria şi România, care contribuie la stabilitatea euro şi nu primesc atât de multă atenţie.

România a intrat bine în rolul de elev silitor al disciplinei fiscale, propovăduită de Germania şi a schimbat astfel axele. În loc de axa Bucureşti-Londra, se prefigurează o axă Bucureşti-Berlin. Angajamentul faţă de mai multă integrare, faţă de o uniune fiscală, faţă de euro şi explicit faţă de Statele Unite ale Europei poziţionează România în tabăra care va decide viitorul UE. Beneficiile reorientării se văd deja: Germania nu mai este pe lista ţărilor care se opun intrării României în Schengen. 

Parteneriat cu valenţe strategice

Până acum relaţia româno-germană era în primul rând economică, Germania fiind cel mai mare partener comercial al României, şi culturală, mai ales prin cei peste 3.500 de tineri studenţi români înscrişi la universităţi germane, circa 70 de cicluri de studii cu predare în limba germană în România şi aproape 250 de parteneriate la nivel universitar. Interesul Germaniei pentru est creşte însă. Un grup de 70 de cercetători, foşti diplomaţi şi reprezentanţi de firme şi bănci din Germania, membri ai think-thank-ului DGAP sau foşti bursieri ai Fundaţiei Robert Bosch, au luat la începutul lunii iunie trenul pe ruta Timişoara-Sibiu-Bucureşti-Chişinău-Tiraspol; şi retur pentru a cunoaşte direct realităţile politice şi sociale on the ground.

În Germania, politica externă este făcută şi de puternicul Ostausschuss (comitetul pentru relaţii economice cu Europa de Est)  al industriei germane, care are un rol important şi în parteneriatul cu Rusia. Întrebarea care se pune acum este dacă apropierea Bucureştiului de Berlin va schimba şi relaţia tensionată a României cu Rusia. Şi cine va sta, la capătul axei Bucureşti-Berlin. Parisul, cu care ne-am putea astfel îmbunătăţi relaţiile, sau chiar Moscova? Ultimul scenariu pare improbabil având în vedere parteneriatul strategic cu SUA întărit de curând. Dar un parteneriat strategic cu Germania în UE, suplimentar la cel cu SUA, nu poate să strice României, ba dimpotrivă. Oportunitatea există.