Adevarul.ro

Dezbatere FP. Ediţia nr. 13 a revistei a fost lansată, pe 12 noiembrie, la Iaşi, prin dezbateri publice în jurul dosarului „Revoluţia continuă“, care i-au avut ca invitaţi pe Liviu Antonesei şi Caius Dobrescu. La două decade de la prăbuşirea comunismului, subiectul care a aprins publicul ieşean a fost independenţa Basarabiei faţă de România.

Chiar dacă Timişoara este creditată drept oraşul care a aprins flacăra revoluţiei din decembrie 1989, puţini ştiu că primele mişcări de stradă împotriva comunismului se pregăteau la Iaşi.

„În celelalte ţări din blocul sovietic începuseră să se schimbe lucrurile, dar la noi nimic. În noiembrie 1989 am primit un telefon anonim prin care mi s-a comunicat că Frontul Popular Român se va întâlni în Piaţa Unirii din Iaşi. În acel moment mi-am dat seama că Ceauşescu nu va mai apuca să ţină mesajul de Anul Nou către ţară“, a povestit inginerul Dumitru Păduraru în cadrul dezbaterii „Ce am făcut în ultimii douăzeci de ani“ organizate de revista „FP România“ la Iaşi.

Spontaneitate  stimulată

Printre temele evenimentului s-a numărat şi caracterul spontan al acţiunilor din decembrie 1989. „Această întrebare i-am adresat-o, în 1990, regretatului Alexandru Paleologu. Acesta mi-a răspuns că ce s-a întâmplat cu un an mai devreme a fost o revoltă spontană, iar spontaneitatea a fost puternic stimulată“, a spus Liviu Antonesei, profesor universitar şi disident ieşean care a avut curajul să-şi exercite libertatea şi înainte de 1989.

În ceea ce priveşte schimbările petrecute după Revoluţie, invitaţii la dezbatere au căzut de acord că nu s-a profitat de libertatea plătită cu sânge. „Unde au murit oameni, n-o să dormim niciodată liniştiţi. Schimbarea care a survenit însă a fost una lentă, confuză. Nu se respectă demnitatea umană în această ţară. Dacă nu folosim acest răgaz când îl avem nu se ştie ce ne rezervă viitorul, pentru că dictaturi vor fi mereu, nu s-a terminat sacul“, a precizat Caius Dobrescu, profesor universitar la Bucureşti şi membru al mişcării de rezistenţă de la Braşov.

„Deşi oameni au murit pentru libertate, ce avem acum este o democraţie aproximativă. Dacă vrem să ajungem la legi, trebuie să plecăm de la Constituţie, să ştim ce ţară vrem şi apoi să o şi facem.“

Greşeala cu Moldova

Cea mai importantă temă de discuţie lansată de publicul ieşean la dezbaterea „FP România“ s-a referit la ce s-a făcut pentru Republica Moldova în ultimii 20 de ani. „Ajutorul dat de România pentru Basarabia a fost cu sincope, dar nici vecinii noştrii de peste Prut nu au fost foarte bucuroşi că primesc ceva. Introducerea vizelor pentru români nu a fost deloc un lucru politicos.

Pe de altă parte, România a greşit când a recunoscut independenţa Moldovei, pentru că această independenţă a fost faţă de Moscova, dar şi de noi“, a răspuns Liviu Antonesei.

„În ceea ce priveşte cultura, i-am lăsat pe basarabeni la Ştefan cel Mare şi Eminescu, în timp ce modernitatea a venit pe filiera rusească. Nu am reuşit să-i «cucerim» nici din punct de vedere economic, când acest lucru se putea face cu câteva sute de milioane de euro. Acum ne-ar costa înzecit mai mult, dar ne-au luat-o alţii înainte“, a adăugat Ovidiu Nahoi, redactor-şef al revistei „FP România“, care a moderat dezbaterile.

Am pierdut Războiul Rece

O altă problemă ridicată de participanţii la dezbatere a fost că România are un statut de naţiune învinsă după Revoluţie. „Am pierdut Războiul Rece. Toate naţiunile din centrul şi estul Europei au trecut prin asta, raporturile de forţe s-au schimbat pe plan internaţional, iar inflaţia, îmbogăţirea unei cruste mici a societăţii graţie corupţiei sunt numai câteva elemente care arată că am ieşit învinşi din acest conflict. La fel ca după cel de-al Doilea Război Mondial, suntem într-o poziţie subserventă pe care nu o putem schimba“, a apreciat Cătălin Turliuc, istoric la Institutul Xenopol din Iaşi.

Oamenii au ştiut la ce vin

La finalul dezbaterii, organizatorii s-au arătat încântaţi de răspunsul publicului ieşean. „Oamenii au ştiut la ce vin şi au arătat că le pasă, ceea ce nu miră pentru că vorbim de Iaşi. Tinerii au arătat o stare de nemulţumire şi de căutare. Poate că ei sunt mai nemulţumiţi decât generaţiile care pot să facă o comparaţie între cele două regimuri“, a spus Ovidiu Nahoi, care a sintetizat concluziile la care s-a ajuns în urma discuţiilor de la Iaşi.

„Cred că pe lângă câştigarea libertăţii, cel mai important lucru a fost că am intrat în NATO şi Uniunea Europeană. Am fost aspiraţi către Occident, ceea ce era de neimaginat în urmă cu zece ani, când minerii se îndreptau către Bucureşti. Există însă dezamăgiri legate de democraţie, pentru că nu am creat una vibrantă. Nu mai există agenţi ai speranţei în politică, ci doar rele tot mai mari vândute ca rele mai mici“, a încheiat Ovidiu Nahoi.

FP România nr. 13

- Cele mai puternice subiectele internaţionale ale noii ediţii FP România se referă la rolul telenovelelor în dezvoltarea societăţilor, la pandemia de gripă foarte nouă şi la nevoia irepresibilă de Dumnezeu. Plus antropologia ideii de multipolarism, lecţiile Imperiului bizantin pentru America sau raţiunea nebuniei lui Kim Jong Il.

- Redacţia română a adaugat două ample dosare, cu perspective regionale. „După 20 de ani: Revoluţia continuă“ arată unde au ajuns est-europenii şi restul lumii după două decenii de tranziţii. Printre autori: Petre Roman, Andrei Pleşu, Vladimir Tismăneanu, Vladimir Pasti, Sorin Adam Matei sau Istvan Rev – Ungaria, Walter Isaacson – SUA, Ekrem Dupanovici & Selma Podranovici – Bosnia Herţegovina.

- „Afganistan: Ne retragem sau plusăm“ pleacă de întrebarea „Ce caută România pe frontul afgan?“ (Dar Germania sau Turcia?) şi analizează, cu ajutorul unor experţi europeni şi consilieri de la Casa Albă, strategia de contrainsurgenţă a generalului McCrystal, verigile slabe ale NATO şi chiar posibilitatea păcii cu o parte a talibanilor.