Cum au "cucerit" piraţii Germania

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Partidul Piraţilor a câștigat 15 locuri în parlamentul din Berlin.
Partidul Piraţilor a câștigat 15 locuri în parlamentul din Berlin.

Creditat în unele sondaje cu 12% din voturi, Partidul Piraţilor a devenit peste noapte a treia forţă politică a ţării. Forţa de seducţie a noilor vedete din politica germană vine dintr-o combinație între democrația directă și indirectă. Intrarea lor în rigorile parlamentare ar putea schimba însă atuurile Piraţilor în deficiențe, estimează politologul german Gerd Langguth.

Interviu din dosarul Noile mişcări civico-politice din ediția nr. 29 a FP România (iulie/august 2012), din 20 iulie la toate standurile de presă.

Ce a determinat ascensiunea şi succesul Partidului Piraţilor în Germania?

Piraţii au intrat în 4 din cele 17 parlamente locale ale Republicii Federale: în Berlin, în Saarland, în Schleswig-Holstein şi, în cele din urmă, în cel mai populat land, Renania de Nord-Vestfalia. Explicaţia principală este că o parte importantă a populaţiei este sătulă şi dezamăgită de politicienii actuali – atenţie, nu de politică! –, chiar dacă situaţia economică a Germaniei este excelentă prin comparaţie cu alte state europene. Mulţi dintre votanţii piraţilor sunt alegători nemulţumiţi, astfel încât Piraţii pot fi consideraţi o mişcare de protest şi rezultatul unui vot de protest. Cerinţa principală a piraţilor – mai multă transparenţă – este foarte prizată în societatea germană, pentru că multe procese politice par să se desfăşoare în întuneric. În realitate, complexitatea politicii a crescut, dar piraţii sunt obraznici, iar anarhicul din apariţia lor îi face simpatici pentru o parte a alegătorilor. Per ansamblu, societatea germană a devenit mai neconvenţională în ultimele decenii, ceea ce se potriveşte cu imaginea piraţilor.

Este aici semnul unei dezavuări a democraţiei bazate pe reprezentare? Adiacent, mai este posibilă democraţia directă, mai ales în condiţiile actualei crize economice?

În general, în societatea germană există un puternic curent care doreşte mai multă democraţie directă –  şi asta chiar în partidele mari, precum SPD sau Verzii. Dar democraţia directă nu este posibilă în practică într-o ţară cu o asemenea suprafaţă ca Republica Federală Germană, pentru că deciziile importante, precum cele legate de Fondul de Salvare European, sunt foarte complexe. Realităţii politice de acum nu-i poţi răspunde, de regulă, printr-un NU sau un DA la un referendum. Unii germani se raportează la un model idealizat, la mult mai mica Elveţie.

În Germania există încă o democraţie parlamentar-reprezentativă clară, care nu permite exercitarea democraţiei directe la nivel naţional. În landuri situaţia este însă diferită. Iar încercările partidelor de opoziţie SPD şi Verzi de a impune mai multă democraţie directă au eşuat până acum, ca urmare a opoziţiei CDU/CSU.

Deci nu are loc o revizuire a pactului social dintre guvernanţi şi guvernaţi, în sensul că alegătorii sunt atât de dezamăgiţi de reprezentanţii lor încât vor să participe direct?


Nu văd o asemenea schimbare, chiar dacă există o nemulţumire profundă faţă de parlamentarism. Piraţii sunt mai puţin o formaţiune anti-politică, aşa cum au fost Verzii la momentul fondării. În definitiv, Piraţii nu fac un nou tip de politică, pentru că se organizează ca un partid obişnuit şi vor să modifice politica prin mijloacele uzuale ale unui partid politic. Iar acest lucru îi va schimba şi pe Piraţi, pentru că vor trebui să se adapteze la regulile Parlamentului. Asta înseamnă că trebuie să dezvolte poziţii proprii în toate domeniile care se discută în Parlament. Până acum s-au remarcat prin faptul că în temele importante nu au luat nicio poziţie şi au explicat, şarmant, că mai au multe de învăţat, ceea ce a le-a adus deocamdată nişte puncte în plus din partea populaţiei. Trebuie să facă rost şi de mai mulţi purtători de mesaj, pe diferite câmpuri tematice. Deocamdată ei se opun, ca partid fără nume, aducerii în prim-plan a unor figuri de conducere, pentru că până acum partidul a profitat de acest stil neconvenţional de a face politică, de faptul că este condus pur probono. Rezultatul este însă totala epuizare a activiștilor și dificultatea de a angaja oameni full-time.

Care este profilul alegătorilor piraților? Tineri care folosesc mult Internetul?

Per total, pirații se situează mai degrabă la stânga spectrului politic, ceea ce reiese și din deciziile lor. Dar ei nu se definesc „de stânga“ sau „de dreapta“, ci „în față“. Au subliniat această poziționare în Renania de Nord-Vestfalia, unde au cerut să stea între CDU și FDP în Parlamentul landului, și nu la stânga Verzilor sau a SPD. Cu cererile lor legate de asigurarea unui venit de bază pentru toți, fără condiții, sau de introducerea unui salariu minim, poziția lor este mai degrabă de stânga. Și legalizarea drogurilor, și ideea unui laicism riguros arată că pozițiile lor sunt mai degrabă de stânga.

Succesul Piraților în alegerile din Berlin, de exemplu, se datorează însă mai mult votului negativ împotriva altor partide decât aderenței la temele și ideile proprii ale Piraților. Transferul electoral este principala cauză a succesului Piraților în Berlin. Apoi, mobilizarea cu succes a celor care nu mai votau sau a votanților unor formațiuni mai mici a contribuit decisiv la acest succes electoral. În Saarland, pirații au obținut multe voturi de la votanții tineri de sex masculin. Dintre cei peste 60 de ani doar 2% i-au ales pe Pirați. Votantul mediu al piraților are între 18 și 34 de ani, este bărbat, bine educat, are cel puțin bacalaureat. Fără îndoială, Pirații reușesc să atragă votanții tineri. Şi i-au ales 13% dintre votanții șomeri, față de 14% cu profesii liberale.

La prima vedere Partidul Piraților este o grupare de tineri pasionați de Internet care cer „copierea și utilizarea liberă a datelor“ și mai multă transparență în sectorul public. Faptul că Partidul Piraților a primit o atât de mare atenție are mult de-a face cu Internetul, de care, de pildă, Verzii n-au beneficiat la fondare. Ecologiștii sunt văzuți acum ca un partid mainstream, ceea ce-i face pe Pirați o provocare pentru Verzi.

Ce perspective au aceste mișcări? Riscă să-şi piardă suportul pentru că, dincolo de retorica transparenței totale în politică și a libertății Internetului, nu au programe consistente și soluții de oferit?

Potrivit unui recent sondaj, Pirații ar obține 9% la următoarele alegeri parlamentare. Adică vor trece fluierând pragul de 5%, în dauna unor partide mai mici. Șarmul piraților constă în faptul că, în ciuda unui program parțial, nu și-au stabilit poziția politică în multe probleme. Dar vor trebui să facă asta pe măsură ce se adaptează procesului de parlamentarizare. Acest lucru va aduce însă dispute în partid, pentru că este mai simplu să fii împotriva ceva decât să reprezinți pozitiv o poziție proprie. În plus, votanții sunt mai dispuși să-i voteze pe Pirați la nivel de land, pentru că acolo miza e mică, întrucât parlamentele landurilor au competențe reduse. Riscul unei alegeri greșite este însă mult mai mare la nivel de Bund. Din această cauză Pirații vor trebui să presteze o importantă muncă de convingere referitoare la viabilitatea programului și la competența personalul lor politic.

Gerd Langguth este profesor de științe politice la Universitatea din Bonn. Mai nou, este şi biograf al cancelarei Angela Merkel.

 

democraţia lichidă

Cât de eficiente sunt instrumentele folosite de aceste mișcări, precum Liquid Feedback, în atragerea votanților care vor să participe mai mult la procesele de luare a deciziilor?

Software-ul „Liquid Feedback“ este adevăratul proiect de prestigiu al Piraților, comoara pe care n-o au alte partide. Liquid Democracy este un amestec de democrație indirectă și directă. În timp ce în cazul democrației indirecte se stabilește un delegat pentru reprezentarea propriilor interese, iar în cazul democrației directe opiniile tuturor trebuie luate în considerare, în Liquid Democracy are loc un flux, un transfer, pentru că fiecare participant poate decide el însuși cât de departe merge în reprezentarea propriilor sale interese sau dacă vrea să fie reprezentat de alții. Acest soft trebuie, deci, să revoluționeze modul de luare a deciziilor interne în partid și să facă procesul transparent. Cu asta pirații intră pe un teren pe care partidele mainstream trebuie să accepte că au deficiențe, pentru că nu există un dialog sustenabil și transparent al membrilor lor de partid. Totuși, mecanismul de decizie internă ia mult prea mult timp. Liquid Democracy n-a trecut însă testul practic.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite