De unde se trag problemele economice ale Ciprului

Oficiali ciprioţi la ceremonia de arborare a drapelului UE la Nicosia.

În ajunul preluării preşedinţiei semestriale a UE, Ciprul era nevoit să ceară bani statelor păstorite. Necazurile îi vin din supra-creditarea Greciei. Cele două bănci cipriote principale au împrumutat peste 5 miliarde de euro guvernului grec. Haircut-ul grecesc este motivul pentru care Ciprul a trebuit să ceară bailout, explică Fiona Mullen, directoare a firmei de consultanţă economică Sapienta Economics Ltd., cu sediul în Nicos

Articol din ediția nr. 29 a FP România (iulie/august 2012), din 20 iulie la toate standurile de presă.

Economia Ciprului are trei probleme structurale. În primul rând, un sector public vast şi privilegiat. Salariile sunt de două ori mai mari decât în sectorul privat, iar angajaţii din sectorul public se bucură de o serie extinsă de beneficii, inclusiv pensii frumoase, pentru care au început să contribuie abia la sfârşitul anului 2011. Problema este exacerbată de sistemul de indexare a salariilor, care implică creşteri salariale de două ori pe an legate de inflaţie (alături de alte măriri de salariu anuale). Indexarea salariilor este influenţată puternic de preţul petrolului, pentru că Ciprul foloseşte petrol pentru a produce peste 95% din electricitatea sa. Guvernul a promis să reformeze indexarea salariilor, dar procesul este doar la început. Una dintre opţiunile luate în calcul este să se aplice indexarea salarială doar celor cu salarii mai mici – ceea ce ar îmbunătăţi situaţia finanţelor guvernamentale şi ar menţine şi ceva protecţie socială.

A doua problemă, legată tot de indexarea salariilor, este pierderea competitivităţii. Ceea ce se reflectă în mari deficite de cont curent, de peste 10% din PIB, şi în creşterea cursului de schimb real efectiv, măsurat prin costuri pe unitatea de muncă. Este interesant că indexul Ciprului în această privinţă a crescut în ultimii câţiva ani la fel ca şi al statelor PIIGS, în timp ce indexul Germaniei a scăzut.

A treia - şomajul. Ciprul s-a lăudat cu full-employment, dar rata şomajului a crescut de la 3,7% în 2008 la 10,1% în aprilie anul acesta. Aproximativ 70% din şomeri sunt ciprioţi şi cred că asta este legat şi de indexarea salariilor, pentru că non-ciprioţii tind să nu fie sindicalizaţi, deci nu se bucură de indexarea salariilor, ceea ce-i face mai atractivi decât localnicii.

Severitatea datoriei suverane. Ciprul avea în 2007 o rată a datoriei sub 50% din PIB. Dacă împrumută acum 10 miliarde de euro, aşa cum sugerează UE, datoria va creşte la peste 100%. Acesta este pragul dincolo de care ţările tind să aibă probleme cu serviciul datoriei. Din păcate, problema datoriei suverane cipriote a început să semene cu cea irlandeză. În 2007, Irlanda avea o datorie suverană de mai puţin de 50% din PIB.  Retrogradarea de către toate cele trei agenţiile de rating americane la nivelul de junk – nerecomandat investitorilor – este principalul motiv pentru care Ciprul a cerut ajutorul UE. Pentru că acum şi băncile sunt în pericol.

Falimentat de falimentul grec. Cele două bănci cipriote principale au împrumutat peste 5 miliarde de euro guvernului grec. Haircut-ul grecesc este, de altfel, motivul pentru care Ciprul a trebuit să ceară bailout. Haircut-ul de aproximativ 75% a distrus capitalul Cyprus Popular Bank şi l-a afectat grav pe cel al Bank of Cyprus. Mai mult, cele două bănci au împrumutat aproximativ 22 de miliarde de euro sectorului privat din Grecia.

Estimez că o ieşire a Greciei din zona euro ar costa băncile cipriote încă 5 miliarde, adică mai mult de un sfert din PIB. Fără ajutor din partea UE, sistemul bancar cipriot s-ar prăbuşi în cazul unei ieşiri a Greciei din euro – dar acum, că au cerut un bailout, Ciprul va fi susţinut de Europa. Ironic, economia reală cipriotă nu este foarte integrată cu Grecia, astfel încât, dacă băncile sunt susţinute, Ciprul ar putea să nu sufere mai mult decât restul eurozonei.

Capetele podului rusesc

·         Rusia este cea de-a doua ţară care ne trimite turişti, cu 15% – faţă de 45% de turişti care vin din Marea Britanie. Este, de asemenea, împreună cu UK, cea mai mare piaţă pentru serviciile de business internaţional cipriote, sector care a depăşit turismul şi este principalul sector de creştere economică cipriotă.

·         Ciprul are legături foarte vechi cu Rusia graţie creştinătăţii ortodoxe comune, cât şi apartenenţei la Mişcarea de Nealiniere în timpul Războiului Rece. Moscova a fost întotdeauna un aliat al Nicosiei când în Consiliul de securitate al ONU s-a discutat chestiunea cipriotă. Aşa că Rusia a fost privită întotdeauna ca un prieten al Ciprului, dar până acum nu pare să aibă o influenţă evidentă asupra politicilor guvernamentale.

·         Motivul principal pentru care Ciprul a înclinat până acum să se împrumute mai degrabă de la Rusia, decât de la UE, a fost ca să evite măsurile de austeritate impuse de partenerii europeni şi să-şi menţină rata de impozitare a companiilor de 10%, care este, totuşi, piatra de temelie a celui mai dinamic sector din Cipru astăzi. Nimeni nu ştie dacă împrumutul rusesc de anul trecut a venit însoţit de nişte condiţii, dar au existat multe speculaţii. În cazul bailout-ului UE măcar ştim care sunt condiţiile.

Fiona Mullen este directoare a firmei de consultanţă economică Sapienta Economics Ltd., cu sediul în Nicosia. Anterior a fost Europe Senior Analyst la Economist Intelligence Unit şi consilieră a emisarului special al ONU pentru Cipru, Alexander Downer.