Ce e nou pe axa Bucureşti-Londra? Sensul

Vizita preşedintelui României la Londra este o mutare într-un „joc” cu miză mult mai mare, coordonat de Marea Britanie. Adevărata miză a acestui eveniment are mai puţin de-a face cu România şi mai mult cu proaspăta ofensivă a guvernului Cameron de a salva Europa de la irelevanţă economică.

Articol din FP România nr.23 (iulie/ august 2011), din 11 iulie la toate standurile de presă

Au trecut şase ani de când preşedintele Traian Băsescu proclama orientarea României pe axa Londra-Washington. Atunci, această opţiune strategică avea mai degrabă conotaţii politice decât economice. Între timp, România a intrat în Uniunea Europeană, economia a duduit, până s-a prăbuşit o dată cu cea mai gravă criză economică din ultimii 80 de ani. Ordinea economiei globale s-a răsturnat, economiile emergente sunt pe val iar cele dezvoltate sunt prinse în lanţul slăbiciunilor cronice mascate de un costisitor model social. În acest climat al marilor incertitudini şi vulnerabilităţi, recenta vizită a preşedintelui Traian Băsescu la Londra, întâlnirea cu premierul britanic David Cameron şi extinderea parteneriatului strategic cu Marea Britanie, sunt încărcate de conotaţii economice.

Adevărata miză a acestui eveniment are mai puţin de-a face cu România şi mai mult cu proaspăta ofensivă a guvernului Cameron de a scutura Europa anchilozată. Bătrânul continent a pierdut cinci ani dfe dezvoltare economică în urma crizei şi riscă să iasă de pe harta marilor jucători economici dacă nu ia taurul reformelor de coarne. Vocea anglo-saxonă încearcă, încă o dată, să dea tonul schimbării într-o orchestră în care nu toţi partenerii europeni cântă aceeaşi arie.

Descoperirea britanică

În urmă cu câteva luni, guvernul Marii Britanii a lansat un document-analiză care arată că ţările europene ar putea ieşi din topul celor mai puternice economii până în 2050 dacă actualele tendinţe economice mondiale continuă. Una dintre concluziile îngrijorătoare ale analizei este aceea că, în lipsa unei construcţii solide, Europa riscă să devină irelevantă din punct de vedere economic. „Europa are nevoie de o agendă a transformării”, subliniază documentul citat.

Câteva cifre comparative dezvăluie dimensiunea reală a riscurilor care planează asupra viitorului economic al Europei: doar 6% din companiile inovatoare create în ultimii 35 de ani sunt europene, restul de 70 de procente fiind americane; companiile europene cheltuiesc 8 miliarde euro anual pentru a se conforma reglementărilor UE privind comerţul cu ţările terţe, costurile medii pentru lansarea unei afaceri sunt de trei până la zece ori mai ridicate în UE decât în majoritatea ţărilor concurente (2.285 euro în UE faţă de 158 euro în Canada şi 644 euro în SUA). Şi lista continuă cu afirmaţii zdrobitoare la adresa vulnerabilităţilor din sânul Europei. Menţinerea lor are consecinţe previzibile: prăbuşirea modelelor sociale ale fiecărei ţări europene.

Concluziile documentului lansat de guvernul britanic, îmbrăţişate acum şi de România, nu sunt o noutate. În martie 2011, David Cameron, împreună cu liderii a opt ţări europene - Polonia, Lituania, Estonia, Letonia, Olanda, Suedia, Danemarca, Finlanda - a avertizat asupra pericolelor ce pândesc economia europeană. Într-o scrisoare adresată preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, şi preşedintelui Consiliului, Herman Van Rompuy, premierii statelor amintite au identificat priorităţile Europei în perioada imediat următoare. Finalizarea Pieţei Unice este în top-ul listei. Evaluările guvernului britanic arată că o piaţă unică funcţională ar adăuga 800 de miliarde de euro la  PIB-ul Uniunii Europene, în timp ce finalizarea tuturor negocierilor comerciale în curs de desfăşurare ar putea mări PIB-ul UE cu alte 60 de miliarde de euro.

Scopul vizitei

În această nouă ecuaţie – care combină interesele economice ale Marii Britanii, raporturile de putere din UE şi interesele comune ale ţărilor membre - vizita preşedintelui României la Londra seamănă cu o mutare într-un „joc” cu miză mult mai mare. Rezultatul unui efort coordonat de la Londra spre Bucureşti, nicidecum invers. În ultimii ani, evoluţia comerţului bilateral a fost net în favoarea Marii Britanii: în primul trimestru al anului 2011, exporturile către România au fost de 7 ori mai mari faţă de exporturile firmelor româneşti în Marea Britanie, în condiţiile în care în 2010 comerţul bilateral a atins cel mai înalt nivel de la aderarea României la UE.

Sunt aproximativ 4.200 de companii britanice în România, iar interesul faţă de România a crescut spectaculos în ultimii ani – potrivit unui raport publicat de Taylor Business International, România a urcat în topul preferinţelor investitorilor britanici de pe locul 50 (în 2005) pe locul 10 (în 2010). Cu toate acestea, într-o Europă bolnavă, această dinamică nu este suficientă nici pentru Marea Britanie şi nici pentru România. În vremuri post-criză, axele sunt insuficiente. România are nevoie de investiţii pe termen lung, iar Marea Britanie are nevoie de aliaţi pentru a obţine consensul atât de necesar transformărilor pe care le propune. Ambele au nevoie de o Europă puternică.

Adina Sădeanu este consultantă independentă în comunicare strategică. A studiat la Fletcher School of Law and Diplomacy şi are zece ani de experienţă în presa economică la Bucureşti, Washington şi Londra. Este autoarea platformei media HardViews.