Cât de periculos este islamismul din Balcani? Oazele wahabiste

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Inaugurată în 2000, moscheea Regele Fahd din Sarajevo face parte din ajutorul de 500 milioane de dolari oferit Bosniei de Arabia Saudită.
Inaugurată în 2000, moscheea Regele Fahd din Sarajevo face parte din ajutorul de 500 milioane de dolari oferit Bosniei de Arabia Saudită.

Cât de periculoase sunt comunităţile de islamişti radicali fondate în Bosnia Herţegovina de mujahedinii sosiţi aici în timpul războaielor din fosta Iugoslavie?

Articol din ediţia nr. 19 a FP România (noiembrie/ decembrie). Detalii ilustrate:  SumarulNota editorilor, Coperta ediției nr. 19.

vezi şi Musulmanii balcanici sunt seculari şi europeni

Atacul terorist din iulie asupra unei secţii de poliţie din oraşul bosniac Bugojno, în care un ofiţer a fost ucis şi alţi şase răniţi, nu este singular. La începutul anului, forţele de securitate bosniace au derulat o amplă operaţiune împotriva unui sat locuit de wahabiţi. Suficient pentru a vedea aici simptomele unei creşteri a islamismului radical în Balcani?

“Obiectivul fundamental al mişcării Wahabi este să creeze un stat religios acceptabil doar pentru musulmani - fără sârbi şi croaţi”, crede prim-ministrul bosniac Nikola Spirici, citat de SEE Times. Şi oficialii Republicii Srpska au avertizat că atentate teroriste similare ale islamiştilor radicali, finanţaţi de Arabia Saudită şi de Iran, ar putea avea implicaţii negative pentru integrarea europeană a Bosniei şi Herţegovinei (BiH) – iar până atunci pentru liberalizarea vizelor.

De partea sa, comunitatea musulmană bosniacă a respins orice asociere cu radicalii şi a cerut autorităţilor guvernamentale să acţioneze “decisiv” împotriva celor care “încearcă să provoace neîncredere, teamă şi îngrijorare pentru a ne distrage de la integrarea euroatlantică”.

Satul Islamic

Dar cum arată situaţia pe teren? Şapte membri ai comunităţii musulmane din satul Gornja Maoca au fost arestaţi, în februarie, în cursul unui raid al forţelor de securitate bosniace, pe motiv că „reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale prin subminarea integrităţii teritoriale şi a ordinii constituţionale a Bosniei şi prin incitarea la ură etnică, rasială şi religioasă”, după cum raporta la vremea respectivă Boris Grubesici, purtător de cuvânt al Procuraturii de stat.

„Operaţiunea Light”, la care au participat peste 600 de agenţi de poliţie şi de securitate, a fost cea mai mare de acest tip de după sfârşitul războiului. Remarcabil este şi faptul că cele două entităţi rivale ale ţării, Republica Srpska şi Federaţia Bosnia şi Herţegovina, au lucrat împreună în această misiune. După ce toate intrările în sat au fost blocate, a fost confiscat un număr mare de arme, muniţii, explozibili, uniforme militare, CD-uri şi DVD-uri în arabă şi importante sume de bani.

Comunitatea din Gornja Maoca a fost formată în 2002 de wahabiţi bosniaci şi străini. Mulţi dintre aceştia veneau din satul Donja Bocinja, un centru radical bosniac închis de autorităţile locale în 2001, la presiunile SUA. La Gornja Maoca oamenii se conduc după legea şaria, nu se amestecă cu oameni din afara comunităţii, iar toţi copiii învaţă la o şcoală de limbă arabă care funcţionează în concordanţă cu modelul educaţional iordanian. Recent a fost construită şi o moschee în sat, cu donaţii din Arabia Saudită şi Iordania.

O explicaţie pentru pătrunderea unei astfel de ideologii violente în spaţiul musulman tolerant din Balcani trebuie căutată în vidul ideologic creat de prăbuşirea comunismului, cât şi în problemele sociale şi calamităţile cauzate de război, la fel cum s-a întâmplat şi în Cecenia şi în întregul Caucaz, explică Hajrudin Somun, fost ambasador al Bosniei-Herţegovina în Turcia, într-un editorial din cotidianul turcesc Zaman. În opinia sa, o altă cauză pentru creşterea wahabismului în Balcani este reacţia inadecvată a comunităţilor islamice oficiale, care nu i-au condamnat pe extremişti, tocmai pentru că primeau ajutoare financiare din aceleaşi surse saudite.

Insinuări în Macedonia

Şi în Macedonia wahabiţii câştigă teren. Recent, grupuri afiliate mişcării fundamentaliste „au preluat controlul” a cinci moschei din Skopje. Autorităţile macedonene par să ignore însă manifestările de incitare la ură, precum predica ţinută de un imamul kosovar radical chiar pe stadionul din capitală – evniment pentru care nici nu s-a cerut prmisiune Comisiei pentru relaţii cu comunităţile religioase, singura autoritate din ţară abilitată să ofere permise străinilor pentru îndeplinirea de ritualuri religioase.

Potrivit declaraţiilor unor oficiali macedoneni citaţi de ziarul britanic Sunday Times, sute de milioane de euro sunt pompate de Arabia Saudită pentru finanţarea grupărilor radicale islamice din Balcani. Surse citate avertizează şi că în moschei există o propagandă de condamnare a trimiterii de soldaţi în Irak şi Afganistan, operaţiune prezentată ca o cruciadă împotriva Islamului condusă de Marea Britanie şi SUA. În plus, grupurile radicale ar plăti cu 200 de euro fiecare adeziune la mişcarea radicală.

Ca şi în Bosnia-Herţegovina, organul oficial de reprezentare al musulmanilor din Macedonia este în conflict cu extremiştii. Ca urmare, a cerut „guvernului, partidelor albanezilor din Macedonia, UE şi SUA să sprijine comunitatea musulmană şi să ia toate măsurile împotriva radicalilor”.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite