Adevarul.ro

Dacă tot ne prinde bine monitorizarea externă pe justiţie și dacă tot nu putem scăpa de ea, mai bine încercăm să o extindem la nivelul întregii UE. Adică să fie și grecii și italienii monitorizați la anticorupție, nu doar românii și bulgarii.

Articol din ediţia nr. 19 a FP România (noiembrie/ decembrie). Detalii ilustrate:  Sumarul,  Nota editorilor, Coperta ediției nr. 19.

Vezi şi: Cine ne poate repara justiţia?

Dezbaterile FP România: Vameşi români la graniţele UE? Ne ţin justiţia şi corupţia în afara UE?

Sunt România și Bulgaria membre de rang doi în UE? Posibil, depinde pe cine întrebi. Dar eu aș despărți discuția în două planuri: cel formal și cel legat de prestigiu / imagine. Deci, în plan formal suntem membri de mâna a doua? Două sunt argumentele folosite pentru a invoca această idee: existența Mecanismului de Cooperare și Verificare în justiție și aderarea așteptată la Spațiul Schengen. Încep cu a doua pentru că e mai simplă.

Alte state din UE au ales să nu fie membri (Marea Britanie), așa cum state care nu sunt membre UE au ales să intre totuși în Schengen (Elveția). Deci, discuția despre Schengen nu se poate purta în termeni de ”stat de rangul doi”. Am monitorizat la Centrul Român de Politici Europene (CRPE) ce au făcut guvernele României pentru intrarea în Schengen. Dacă evaluatorii vor fi indulgenți, vor spune că am îndeplinit condițiile și vom intra în martie 2011. Dar depinde de indulgența lor, pentru că pe unele măsuri mai degrabă am cârpit pe ultima sută de metri decât am acționat coerent - cei interesați pot găsi detalii în raportul nostru „Absolvenți prin indulgență – Cât de pregătiți suntem pentru Schengen?” al CRPE.

Cât privește Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), povestea e mai complicată. MCV a fost inventat pentru România și Bulgaria, deci s-ar putea spune că individualizează cele două țări. Dar în același timp, e limpede că cele două țări nu au făcut ce au promis atunci când au aderat. Înseamnă că MCV a eșuat? Nu. Și dovezi avem foarte multe. Ultima: legea ANI, salvată doar pentru că există această monitorizare. Este necesar MCV în continuare? Eu zic că da. Din păcate, nu avem încă resursele interne pentru a ne schimba justiția, resurse în primul rând de voință politică.

Să fim toţi monitorizaţi!

Afectează MCV statutul celor două țări în UE? Aici ieșim din zona formală și intrăm în cea simbolică. Oficialii atât din România cât și din Bulgaria par convinși că da. Adică din cauza MCV suntem noi mai puțin activi și influenți în UE decât am putea fi. Așa să fie? Mie mi se pare că au dezvoltat o obsesie gratuită. Nu din cauza MCV nu își folosește România parteneriatul strategic cu Polonia. Nu din cauza MCV nu oferă România Republicii Moldova un plan coerent  de măsuri în Parteneriatul pentru Integrare Europeană. Înainte să dezvoltăm obsesii, haideți să fim coerenți și inteligenți, să învățăm cum funcționează UE.

Ce ar trebui să facem cu MCV? Dacă tot ne prinde bine monitorizarea externă pe domeniu și dacă tot nu putem scăpa de ea, nu mai bine încercăm să o extindem la nivelul întregii UE? Adică să fie și grecii și italienii monitorizați la anticorupție, nu doar românii și bulgarii. Să facem ca la ju-jitsu: să folosim forța loviturii în favoarea noastră. UE nu are politici și standarde comune anticorupție. Dar ar putea să le aibă.

S-a făcut un început prin programul Stockholm. Chiar acum, Comisia scrie un proiect de comunicare prin care va propune standarde comune. Monica Macovei a obținut în Parlamentul European sprijin din grupul popular pentru această idee. Lucrurile se mișcă la Comisie și Parlament. Există un curent care vrea standarde europene anticorupție și monitorizare regulată din partea Comisiei pentru toate statele din UE. Adică exact ce face acum MCV doar pentru România și Bulgaria.

În loc să sprijinim ideea, România și Bulgaria sunt contra. În loc să ne războim cu MCV, nu mai bine să insistăm să fie făcut pentru toți? Rămânem cu monitorizarea pe justiție (care e bună), dar nu mai avem impresia că suntem de rangul doi. De ce se opun Sofia și Bucureștiul? Pentru că nu avem guverne inteligente. Dacă le-am avea, am trebui să devenim campionii ideii de anti-corupție la nivel de UE. Și scăpăm și de stigmatul de care suntem obsedați.

Cristian Ghinea este director al Centrului Român de Politici Europene(CRPE).