Fukushima începe să aibă efecte în Europa

Sub influenţa protestelor populaţiei, Elveţia a anunţat că va renunţa treptat la programul său nuclear. Tragicele evenimente din Japonia au dinamitat liniştea strategiilor energetice europene. FP România a inventariat reacţiile de pe continent faţă de utilizarea energiei nucleare.

Articol din FP România nr. 22  (mai/ iunie 2011), apărută pe 16 mai.

Armenia:
Centrala atomică de la Metsamor reprezintă, din punct de vedere al Occidentului, un risc ecologic din cauza vechimii si a tehnologiei folosite (reactoare de prima generaţie). Guvernul de la Erevan nu doreşte să o oprească, asigurând că centrala este sigură. De asemenea, Armenia doreşte să construiască o altă centrală atomo-electrică modernă, în valoare de cinci miliarde de dolari, care să o înlocuiască pe actuala. Riscurile asociate cu această centrală ţin de poziţionarea acesteia într-o zonă cu risc seismic foarte ridicat.

Austria:
Încă dinainte de accidentul de la Fukushima Austria susţinea, la nivel oficial, incompatibilitatea energiei nucleare cu principiile dezvoltării sustenabile, de aceea neputând fi calificată ca o opţiune viabilă în lupta împotriva gazelor cu effect de seră. În cursul negocierilor din UE, Austria a blocat catalogarea energiei nucleare ca sustenabilă. Deşi deciziile referitoare la politica energetică sunt o chestiune de suveranitate naţională, Austria susţine cele mai dure protocoale de securitate pentru centralele atomo-electrice. Evenimentul din Japonia s-a dovedit a fi un bun prilej pentru Austria de a-şi promova cu mai mult succes poziţia.

Belarus:
Belarusul, prin preşedintele Lukaşenko, a semnat în aprilie 2011, după evenimentele din Japonia, un acord de colaborare cu Rusia în vederea construcţiei unei centrale atomo-electrice. Finanţarea va fi asigurată de Rusia, costurile fiind estimate la nouă miliarde de dolari. Centrala este prevăzută cu două reactoare, termenul de finalizare al primului fiind anul 2016. Primul reactor va fi destinat uzului intern al Belarusului pe când cel de-al doilea va exporta energia electrică produsă prin intermediul companiei ruseşti Atomstroyexport.

Belgia:
Belgia, care operează trei reactoare construite înainte de 1980 a respins decizia unilaterală a Germaniei de a opri şapte reactoare. Ministrul belgian de Interne, Annemie Turtelboom, a declarat  că decizia nemţilor va avea un impact enorm asupra securităţii energetice a întregii Europe şi că o astfel de dicizie nu poate fi luată unilatera şi cu uşurinţă. Ministrul belgian consideră că decizia ar trebui luată în comun la nivelul Uniunii Europene.

Bulgaria:
După ce a închis două din reactoarele centralei de la Kozlodui pentru a îndeplini criteriile de admisie în Uniunea Europeană, Bulgaria intenţionează să dea în folosinţă centrala de la Belene în 2016, adică înainte de închiderea celorlalte două reactoare ale ţării, care urmează să fie închise în 2017, respectiv 2019. Deşi evenimentele de la Fukushima au temperat entuziasmul autorităţilor bulgare, investiţia va continua, în pofida protestelor ONG-urilor care argumentează că centrala de la Belene se află într-o zonă cu potenţial seismic.


Cehia:
Înainte de producerea catastrofei din Japonia, în luna ianuarie, ministrul ceh al Afacerilor Externe, Karel Schwarzenberg susţinea că “energia nucleară este o sursă de energie care nu produce emisii de carbon şi este atât viabilă economic cât şi eficientă în lupta împotriva schimbărilor climatice. Nimic nu s-a schimbat de atunci, premierul ceh declarând că ţara sa va continua să dezvolte programul pentru energie nucleară al Cehiei, în ciuda crizei din Japonia. Obiectivul Cehiei este să construiască încă două reactoare nucleare centralei Temelin.

Danemarca:
Danemarca a prezentat în februarie 2011 o strategie guvernamentală menită să asigure independenţa  completă de combustibili fosili până în 2050. Cu toate acestea, energia nucleară nu este luată în calcul, Danemarca opunându-se acestui tip de energie încă din 1985.

Finlanda:
Într-un interviu acordat Bloomberg, preşedintele Finlandei, Tarja Halonen, a declarat că Finlanda, care în prezent construieşte cel mai mare reactor nuclear din lume, va continua proiectele nucleare care au fost aprobate de parlamentul finlandez până în prezent, în ciuda dezastrului de la Fukushima. Cu toate astea, a adăugat Halonen, energia nucleară trebuie privită ca o etapă intermediară până la înlocuirea cu energii regenerabile.

Franţa:
Incidentul de la Fukushima a produs o puternică dezbatere în Franţa, ţara cu cele mai multe reactoare nucleare în funcţiune. În present, Franţa are 58 de reactoare funcţionale, care produc 75% din curentul electric necesar. Deşi ţara nu are reserve de combustibili fosili, investiţia constantă în energie nucleară a făcut din Franţa un exportator de energie. Deşi aproape jumătate din francezi (42% conform unui studiu comandat de Electricite de France) ar favoriza renunţarea la acest tip de energie, Franţa continuă proiectele de investiţie în reactoare de generaţia a III a.

Germania:
Germania este una din ţările asupra căreia evenimentele de la Fukushima au avut un impact puternic. Cancelarul Angela Merkel a declarat că Germania încearcă să treacă cât se poate de repede pe energii regenerabile. „Toţi ne dorim să renunţăm la energia nucleară cât mai repede posibil şi înlocuirea ei cu energie regenerabilă”, a spius Merkel. Germania, care generează aproximativ 23% din energie din surse nucleare, a decis închiderea a şapte reactoare nucleare după momentul Fukushima.

Grecia:
În strategia prezentată în 2008, Grecia excludea energia nucleară din strategia energetică naţională până în anul 2020. La mijlocul lunii aprilie, anul curent, ministrul grec de externe, Dimitris Droutsas, a reafirmat poziţia hotărâtă a Greciei de a nu folosi energie obţinută din surse nucleare, într-un document trimis parlamentului.

Ungaria:
Ungaria se afla, la momentul dezastrului din Japonia, exact în punctul în care prospecta piaţa pentru extinderea centralei atomo-electrice de la Paks. În luna martie autorităţile au comandat o serie de teste pentru a se asigura de siguranţa acesteia. Ungaria va continua, conform ministrului dezvoltării naţionale, Tamas Fellegi, dezvoltarea centralei de la Paks si construcţia unor noi reactoare.

Italia:
După ce în urmă cu trei ani, Italia anunţa că va reîncepe construcţia de centrale nucleare, după două decenii în care construcţia acestora a fost blocată în urma unui referendum care efectiv a dezactivat toate reactoarele existente, premierul Silvio Berlusconi a instituit, în luna martie, un moratoriu de un an asupra planului de construcţie, ca urmare a accidentului de la Fukushima.

Macedonia:
Macedonia îşi propunea să investească în centrala bulgară de la Belene sau să construiască una proprie pentru a reduce dependenţa de electricitatea achiziţionată din străinătate, care se ridică la un procent de 30% din necesarul intern. După evenimentele din Japonia opoziţia şi o parte din societatea civilă au cerut instituirea unui moratoriu asupra politicilor energetice nucleară. Până în prezent, deşi face parte din strategia guvernului, liderii politici ai ţării au anunţat că nu au luat încă o decizie.

Olanda:
Politica Olandei nu s-a schimbat după Fukushima, Olanda intenţionând să mai construiască o centrală atomo-electrică la Borssele pentru suplinirea necesarului de energie. Decizia autorităţilor a determinat, la mijlocul lunii aprilie, proteste ale organizaţiilor pentru protecţia mediului.

Polonia:
Polonia, care planifică construcţia a două centrale nucleare, fiecare cu o capacitate instalată de 3.000 de megawaţi, ca parte a strategiei de diversificare a surselor energetice ale ţării pentru a reduce dependenţa de Rusia, a respins, prin vocea premierului Donald Tusk, sugestiile germane de renunţare la proiectele sale nucleare. Aşadar, programul polonez continua.

Rusia:
În timp ce liderii europeni erau indecişi asupra atitudinii faţă de energia nucleară, premierul rus, Vladimir Putin, asigura opinia publică că Rusia va continua să construiască şi să vândă tehnologie nucleară. Totuşi, Putin a adăugat că se va pune un accent sporit pe securizarea reactoarelor. Reacţia sa vine după ce Rusia a semnat deja contracte cu ţări ca Belarusul, Ucraina şi Turcia pentru construcţia de centrale nucleare.

Spania:
Ca o consecinţă la evenimentele din Japonia, premierul Zapatero a cerut o evaluare a centralelor nucleare din Spania. Totuşi, Zapatero a invitat la calm, sugerând că instalaţiile nucleare din Spania sunt sigure. Episodul Fukushima a dat o puternică lovitură lobby-ului nuclear, care spera ca energia nucleară să prindă avânt în Spania.

Elveţia:
Elveţia a anunţat luna trecută că va suspenda lucrările de modernizare efectuate la centralele nucleare, din cauza dezastrului din Japonia. Aflată într-o vizită în Austria, în luna aprilie, preşedintele Micheline Calmy-Rey a declarat că Elveţia ia în considerare renunţarea la energia nucleară. Aceste decizii au loc după  ce în ultima perioadă în Elveţia se organizaseră mai multe referendumuri care vizau construcţia de noi centrale.

Turcia:
Turcia are în plan construcţia a trei noi centrale nucleare din care una pe coasta Mării Mediterane, la Akkuyu, în apropierea Faliei Ecemis, într-o zonă cu risc seismic major. Autorităţile de la Ankara au semnat deja un contract cu Rusia pentru furnizarea echipamentelor şi speră ca centrala să fie operaţională în şapte ani. “Avem de gând să luăm toate măsurile de siguranţă necesare”, a declarat premierul Erdogan.