Ce probleme are Germania cu fostul RDG. Eşecul reunificării?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La două decenii după unificare, Germania este principala forţă economică din UE. Dar statul continuă să aibă o problemă cu fosta RDG. Pentru dezvoltarea estului s-au cheltuit şi se alocă în continuare mulţi bani. Majoritatea companiilor mari sunt însă tot în Vest, iar Estul se confruntă cu depopularea şi cu creşterea dependenţei de fondurile federale.

Articol din ediţia nr. 20 a FP România (ianuarie/ februarie). Detalii ilustrate:  Coperta, Sumarul, Nota editorului.

În Germania există încă postul de comisar al guvernului pentru „noile state germane” (fosta Germanie de Est), ocupat în prezent de ministrul de Interne - Thomas de Maiziere. Acesta are însă o aversiune pentru sintagme precum „armonizarea condiţiilor de trai în est şi în vest”. Totuşi disparităţile rămân. Chiar dacă Potsdam, Dresda sau Stralsund sunt oraşe dezvoltate, dezvoltarea estului continuă să fie o mare problemă - după standardele germane.

Firmele şi afacerile din Est n-au putut face faţă concurenţei întreprinderilor moderne din Vest. Producţia economică per capita în landurile estice reprezintă doar 71% din cea din vest, cu o parte disproporţionat de mare venind din sectorul public. În est se plătesc cu 20% mai multe ajutoare sociale. Iar fosta RDG nu este sediu pentru niciuna dintre cele mai mari 100 de companii industriale germane şi cei mai importanţi 100 de furnizori de servicii.

Depopularea oraşelor

O altă disfuncţie este scăderea puternică a populaţiei din est după căderea zidului, cu aproape două milioane de oameni. Sunt oraşe care au deja prea multe paturi în spitale şi prea multe bănci în şcoli. S-a creat un cerc vicios. Sute de mii de oameni s-au mutat din zonele centrale ale oraşelor la periferie, în blocurile prefabricate, construite pe scară largă în anii 1970-1980 şi renovate după reunificare. Apoi, autorităţile germane au cheltuit mult pentru a restaura centrele istorice, ceea ce a generat o nouă migraţie. Astăzi, un milion de apartamente stau goale, iar Berlinul cheltuieşte alte milioane pentru a demola blocurile de apartamente.

Chiar dacă politicienii încearcă să ignore eşecurile reunificării, prezentând doar progresele, oricine călătoreşte în Germania de Est astăzi va găsi mega-proiecte eşuate, centre urbane depopulate şi mulţi şomeri pe termen lung - constatau jurnaliştii de la Spiegel cu ocazia celebrării celor două decenii de la reunificarea germană.

După închiderea a sute de fabrici şi ferme colective de stat, şomerii est-germani fie au migrat în Vest, fie au rămas într-un sistem de joburi finanţate de stat, dar prost-plătite, care maschează o rată mare a şomajului. Mai grav, economiştii avertizează că atitudinea paternalistă a Vestului faţă de Est a menţinut o dependenţă care se va acutiza în 2019, când va expira Pactul de Solidaritate, acordul între guvernul federal şi guvernele landurilor de a susţine financiar fosta RDG.

Alt Anschluss?

Pe acest fundal, declaraţia premierului Landului Brandenburg, social-democratul Matthias Platzeck, care a vorbit despre un Anschluss al Germaniei de Est de către Republica Federală, a generat noi polemici în privinţa succesului reunificării.

„Noi nu am dorit aderarea la Germania de Vest, ci o cooperare între egali, cu o nouă constituţie şi un nou imn. Doream nişte simboluri comune pentru un nou început colectiv, dar atitudinea de Anschluss este responsabilă pentru dizlocarea societală din est de după 1990”, a explicat Platzeck, într-un interviu pentru Spiegel. În loc de asta, spune acesta, reunificarea a însemnat o dezindustrializare nemiloasă şi o pierdere de identitate a multor est-germani, care au simţit că toată viaţa lor până în acel moment n-a avut sens şi că trebuie să arunce totul la gunoi.

La 20 de ani de la reunificare, mai puţin de jumătate dintre est-germani simt că standardul lor de viaţă s-a îmbunătăţit după căderea Zidului. Chiar atât de neîndeplinită să fie promisiunea cancelarului Helmut Kohl din 1990, când transmitea est-germanilor „că nimeni nu o va duce mai rău decât înainte, iar mulţi o vor duce mai bine”?

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite