De ce nu ne trebuie „legea ţiganilor”

Într-un articol publicat în numărul 21 al revistei Foreign Policy România, Oana Marinescu, consultant de comunicare strategică, explică de ce eventuala schimbare a „romului” în „ţigan” este o decizie eronată, care arată că politicienii nu sunt încă pregătiţi să „joace în liga europeană”.

Pe 2 februarie 2011, Parlamentul European a recunoscut genocidul romilor din Al Doilea Război Mondial. Nu se ştie câte victime au fost, dar conştiinţa noastră ar trebui să reţină suferinţa, umilinţa şi degradarea pe care le-au îndurat, în masă, pe motiv de rasă, cel puţin câteva sute de mii de oameni. Este o perspectivă morală, care ar putea ajuta la o atitudine corectă faţă de romi, la integrarea lor socială şi la eliminarea stigmei asociate etniei printr-un mecanism stereotipar cu rădăcini istorice.
În schimb, pe 2 februarie 2011, Comisia pentru drepturile omului din Senatul României a avizat favorabil un proiect de lege care prevede înlocuirea în actele oficiale a termenului „rom“ cu cel de „ţigan“. Iniţiatorul a motivat că ar rezolva o problemă de imagine a ţării, ce ar decurge din confuzia între cuvintele „rom“ şi „România“. Pe 9 februarie, plenul Senatului a respins proiectul, dar iniţiativa, agreată de unele instituţii şi de Academie, şi-a păstrat popularitatea - o treime dintre senatori au votat „pentru“. Această opţiune, care a mai fost susţinută şi poate fi oricând reiterată (urmează, de altfel, şi votul din Camera Deputaţilor), nu are legătură nici cu perspectiva morală enunţată mai sus şi nici cu interesele României:
1.Argumentele susţinătorilor reiau stereotipuri active în societate, confirmate de cercetări sociologice succesive, precum faptul că romii ar fi răi,aduc atingere imaginii României, fie prin asociere, fie prin comportamentul infracţional, generalizat la nivelul etniei. Un senator şi-a motivat votul cu problemele avute cu „domnii aceia mai bruneţi“. Este grav că stereotipuri rasiale şi etnice sunt reluate în discursuri politice, acte normative şi decizii, atât în Parlament, cât şi în Guvern, acesta dând aviz favorabil proiectului, în ciuda opoziţiei unor ministere, a Consiliului Naţional împotriva Discriminării şi a Agenţiei pentru Romi.
2.Episodul reconfirmă ruptura dintre politic şi societate. Asociaţiile de romi nu au fost consultate în prealabil, ceea ce reprezintă şi o negare a dreptului etniei la stabilirea propriei identităţi – drept recunoscut în democraţiile funcţionale. În schimb, bazându-se pe argumente lingvistice puriste, susţinătorii au negat conotaţia negativă a cuvântului „ţigan“ înlimbajul curent.
3.Este o politică revanşardă, care sancţionează o etnie pentru faptele unor indivizi. Nu este o soluţie, ci o reacţie populistă după ce, în ultimii ani, politicieni occidentali au transformat, tot populist, chestiunea romilor români într-o prioritate pe agenda securitară.
4.Din punct de vedere extern, un astfel de demers este inutil – presa internaţională ar folosi tot termenul de „rom“, indiferent de legile româneşti – şi dăunător. România ar fi penalizată pentru nerespectarea recomandării Consiliului Europei privind utilizarea termenului de „rom“ în documente oficiale şi a unor reglementări europene. Deşi actualul proiect probabil că va fi îngropat de deputaţi, el mai poate fi invocat de politicieni străini care acuză România că nu integrează romii, ceea ce l-ar transforma în subiect în presa internaţională, cu efecte negative asupra... imaginii de ţară. Iar exportarea „soluţiei lingvistice“ referitoare la romi în Parlamentul European, de un europarlamentar român, ar putea ajuta în acest sens.
În 2010, România a fost în scandal diplomatic cu Franţa, care a acuzat-o că nu integrează romii. Bucureştiul a susţinut ideea unei soluţii la nivelul UE în această chestiune. Subiectul integrării romilor este printre priorităţile preşedinţiei maghiare a Uniunii Europene. Pe 16 februarie, Parlamentul European a votat o rezoluţie privind integrarea romilor, care conţine măsuri ce vor deveni obligatorii pentru statele membre, o dată cu adoptarea unei strategii pan-europene, programată pentru luna iunie. Or, în aceste condiţii, un Parlament şi un Guvern care se joacă de-a „romul e ţigan“ arată că nu au încă o gândire de jucători în ligaeuropeană.
Oana Marinescu, managing director al agenţiei OMA Vision, este consultant de comunicare strategică.