Cât ţine Armenia la prietenia Iranului?

Trei ansambluri mănăstireşti armeneşti din Iran, între care Biserica Sfântul Tadeus, sunt din 2008 pe lista comorilor culturale mondiale întocmită de UNESCO.

Sancţiunile ONU, UE şi SUA împotriva Teheranului fac o victimă colaterală: singurul vecin creştin al republicii islamice. 

Armenia este unul dintre statele ex-sovietice pe care Occidentul doreşte să-l afilieze comunităţii euro-atlantice, fie prin Parteneriatul Estic, fie prin parteneriatele NATO. Până acolo, este notorie dependenţa Armeniei de Rusia – tocmai consolidată, prin acordul ruso-armean din august pentru prelungirea bazei militare ruseşti de pe teritoriul armean până în 2044. Mai puţin cunoscute sunt eforturile Erevanului de a-şi reduce această dependenţă, inclusiv prin legături cât mai strânse cu cealaltă putere apropiată: Iranul.

Preşedinţii Mahmud Ahmadinejad şi Serj Sarkisian au semnat în primăvara anului trecut acorduri pentru nu mai puţin de opt proiecte comune, în valoare de miliarde de dolari: o cale ferată de 470 de km între cele două ţări, o uzină hidroelectrică etc. În decembrie trecut asistam la inaugurarea unei conducte de aducere a gazului iranian. Oficialii armeni caută acum să salveze aceste relaţii profitabile, supuse unor noi şi tot mai intense presiuni europene şi mai ales americane. Izolarea tot mai accentuată impusă Teheranului forţează şi mâna Erevanului, ca, mai devreme sau mai târziu, să aleagă una dintre tabere.

Greu, de vreme ce relaţiile armeano-iraniene sunt foarte calde nu doar economic ci şi politic. La Teheran, relaţia cu singurul vecin creştin are binecuvântarea public exprimată a liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei. La Erevan, Iranul – unde trăieşte o consistentă comunitate armenească - este văzut la fel de bine de toate facţiunile politice, un rar consens în politica internă armeană. Asta pentru că republica islamică a reuşit să menţină un echilibru, delicat şi stabil, între relaţia cu Azerbaidjanul şi cu Armenia, evitând partizanatul în privinţa conflictului din Nagorno-Karabakh. Când Armenia s-a ales cu sancţiuni din partea Azerbaijanului şi Turciei, Teheranul a continuat afacerile şi chiar a intensificat relaţiile politice cu Erevanul fără să piardă în relaţia cu Baku şi Ankara.

Soluțiile Erevanului
La fel de abil va trebui să se furişeze şi Armenia acum printre prevederile rezoluţiei ONU din iunie, care interzice tranzacţiile cu toate băncile iraniene, inclusiv cu banca centrală, şi care a pus pe lista neagră 15 mari companii controlate de Pasdaran – Gărzile Revoluţionare Islamice. Cum mai toată economia iraniană este acum controlată de Pasdaran, pentru Erevan va fi greu, dacă nu imposibil, să mai facă afaceri cu Iranul fără să încalce interdicţiile impuse de Consiliul de Securitate. Cu podurile către Iran blocate, Armenia riscă ca singurul drum spre restul lumii, în afara Rusiei, să rămână Georgia.

Deocamdată, pentru Armenia o soluţie este să se îndrepte rapid şi spre alţi parteneri de afaceri, ca să acopere golul pe care îl poate lăsa Iranul. Imediat după anunţarea sancţiunilor, Armenia a început să tatoneze terenul pentru finanţarea căii ferate către Iran cu un miliard de dolari din... China – Beijingului i se interzic mai greu afacerile internaţionale. Pe de altă parte, cu riscul de supăra Teheranul, preşedintele Sarkisian a vorbit recent despre normalizarea raporturilor cu Israelul. Cele două ţări au relaţii diplomatice, dar nu deţin misiuni una în capitala celeilalte, iar până şi vizitele reciproce au fost o raritate - Armenia a cultivat mereu mai mult relaţiile cu statele arabe şi cu Iranul, în timp ce Israelul avea relaţii excelente cu Turcia. Interesul Erevanului pentru Tel-Aviv poate fi explicată inclusiv în termeni de dotări militare: după incidentul din această vară soldat cu moartea a patru armeni şi a unui azer, Erevanul se teme că conflictul din Nagorno-Karabakh ar putea trece curând de la îngheţ la foc deschis. O inedită colaborare armeano-israeliană este posibilă şi la Washington, unde lobby-ul evreiesc, până de curând pro-turc, ar putea să nu mai întârzie delicata recunoaştere în Congresul SUA a genocidului comis de Imperiul Otoman asupra armenilor.

Carmen Gavrilă este jurnalistă la Radio România, specializată în politică externă.