Adevarul.ro

Senatul României a aprobat legea de ratificare a Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice în România. După semnarea Declaraţiei de parteneriat strategic pentru secolul abia început, dosarul a trecut de la secretarul de stat Bogdan Aurescu, care a forjat juridic documentul, la secretarul de stat pentru afaceri strategice, Doru Costea – numit de curând ambasador la Beijing. Pentru Costea, America este The Strategic Partener. Altceva? Trei răspunsuri formale.

Interviu din ediţia nr. 25 a FP România, din 14 noiembrie la toate chioşcurile.

Cât de nou este noul parteneriat al României cu SUA?

Caracterul strategic al relaţiei bilaterale România-SUA a fost consacrat încă din 11 iulie 1997, cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui Bill Clinton. În formula agreată la acea vreme, într-un schimb de scrisori dintre şefii diplomaţiilor română şi americană, parteneriatul 1997 a fost structurat pe patru componente distincte de cooperare: dialogul strategic şi militar; securitatea regională şi procesele de stabilizare în Europa de Sud-Est; provocările asimetrice şi riscurile neconvenţionale; cooperarea economică şi schimburile comerciale.

Având în vedere absenţa unui document bilateral, adoptat la cel mai înalt nivel, care să facă referire, în termeni expliciţi, la relaţia de Parteneriat Strategic dintre România şi SUA, partea română a avansat propunerea ca România şi Statele Unite să adopte o Declaraţie Comună privind Parteneriatul Strategic, care să marcheze etapa superioară atinsă de cele două state în cadrul cooperării bilaterale. Declaraţia Comună de Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI a fost adoptată la cel mai înalt nivel, la 13 septembrie 2011, cu prilejul vizitei la Washington a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi reprezintă primul document politic bilateral care consacră Parteneriatul Strategic dintre cele două state.

Pe lângă adoptarea Declaraţiei comune, semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite a reprezentat un alt moment esenţial al Parteneriatului Strategic România-SUA, precum şi o reconfirmare a dorinţei împărtăşită de cele două ţări de a  continua să coopereze pentru asigurarea securităţii regionale şi globale.

Adoptarea Declaraţiei privind Parteneriatul Strategic şi semnarea Acordului în domeniul MD, au marcat, aşadar, trecerea relaţiei România – SUA şi a Parteneriatului Strategic dintre cele două state într-o nouă etapă, superioară calitativ, în care cooperarea bilaterală va fi orientată către un spectru mult mai larg de domenii.

Ce s-a re-negociat? S-a adăugat ceva?

Declaraţia de Parteneriat Strategic a fost negociată în interval de aproximativ un an, într-o atmosferă pragmatică, ambele părţi acţionând pentru convenirea unui text reciproc avantajos.

Valoarea adăugată a acestui document rezidă în confirmarea, pentru prima dată, într-un document bilateral scris, a caracterului strategic al relaţiei bilaterale România – SUA şi în actualizarea domeniilor prioritare, ale cooperării bilaterale româno-americane în perioada următoare. La cele patru componente ale relaţiei parteneriale stabilite în 1997, care sunt completate şi consolidate, se adaugă domeniul ştiinţific şi tehnologic, de cercetare, educaţional, cultural şi cel al relaţiilor interumane. Unul din elementele cele mai importante aspecte cuprinse în Declaraţie este, din perspectiva României, acţiunea executivului american, personal a Preşedintelui Barack Obama, de a susţine în Congres modificarea criteriilor pentru accesul în programul Visa Waiver, pentru a facilita aliaţilor puternici ai SUA, precum România, integrarea în program.

Declaraţia este completată de existenţa unui cadru juridic bilateral extins, care permite consolidarea relaţiilor bilaterale pe fiecare din componentele menţionate în acest document. Pentru a pune în aplicare principiile stabilite în Declaraţie şi pentru a valorifica, la maximum, potenţialul de cooperare oferit de aceasta, este necesar, însă, un efort amplu de consultare şi coordonare între instituţiile care deţin competenţe în domeniile menţionate în cuprinsul Declaraţiei, în vederea identificării corecte atât a proiectelor aflate în derulare, cât şi a celor care pot fi avute în vedere, pentru viitor, pe fiecare componentă.

În acest scop este în curs de constituire un Grup de lucru care să reunească reprezentanţi ai tuturor instituţiilor şi ministerelor implicate şi care, împreună cu Ambasada SUA la Bucureşti şi autorităţile americane competente, să stabilească măsurile necesare pentru extinderea şi aprofundarea cooperării bilaterale în cadrul tuturor cele zece domenii explicit menţionate în textul Declaraţiei.

Am solicitat ceva partenerului american, dincolo de aspectele de securitate?

Transpunerea în practică a conţinutului Declaraţiei va consacra, de asemenea, dimensiunea reală a parteneriatului care depăşeşte limitele cooperării în domeniile militar şi al securităţii. Avem în vedere, cu deosebire, componentele economice: SUA nu se numără printre primii 10 investitori străini din România (locul 11), ceea ce este un motiv de preocupare în egală măsură, şi pentru noi, şi pentru partenerii americani.

Demersurile de convingere a investitorilor americani trebuie să fie însoţite de măsuri şi mai concrete pentru creşterea puterii de atracţie a mediului de afaceri din România. O altă componentă este cea în care proiectele pe care le vizăm vor contribui la ameliorarea unor aspecte sociale. Ne referim la organizarea unor evenimente de genul TechCamp prin care dorim să lansăm într-un mod conjugat acţiuni pentru integrarea unor grupuri de populaţie ţintă - de exemplu, comunitatea romă - şi ameliorarea accesului la tehnologiile de comunicare.

Doru Costea este secretar de stat pentru Afaceri Globale. Recent a fost numit ambasador în China.