Adevarul.ro

Disponibilizările, în valuri sau pe alese, de la posturile publice de radio şi televiziune din Ungaria permit guvernului să controleze presa maghiară. „N-ai voie să întrebi opoziţia. Facem o relatare, un material numai cu Fidesz, iar apoi o ştire mică despre opoziţie de numai 20 de secunde”, explică o jurnalistă maghiară scăpată de valul de concedieri, care a dorit însă păstrarea anonimatului, într-un interviu pentru FP România.

Articol din dosarul "Merge Ungaria spre fascism?" din ediţia nr. 25 a FP România, din 14 noiembrie la toate chioşcurile.

De ce a recurs guvernul Orban acum la disponibilizări masive în media publică? Este destul de solid argumentul necesităţii reducerii costurilor şi al eficientizării?

Argumentul a fost, într-adevăr, că actuala structură înghite prea mulţi bani, care sunt risipiţi. Sunt de acord cu acest lucru, dar nu cu modul în care s-au făcut disponibilizările. Consecinţa este că de acum un singur jurnalist se ocupă de o temă, de exemplu o anumită reformă a guvernului, o acoperă pentru ambele canale de televiziune publice şi pentru radio. Totul este mult mai centralizat, iar conţinutul poate fi controlat mai uşor. Nu trebuie să controlezi decât un jurnalist. Pe de altă parte, acest sistem dăunează şi calităţii materialelor produse pentru că n-ai destul timp. Nu mai ai timp să cunoşti background-ul unei teme, să iei alte păreri, ci trebuie să „produci” ştiri repede pentru jurnalele de la ora 14, 16, 18. Cred, deci, că această aşa-zisă economie este îndreptată împotriva calităţii şi urmăreşte un control mai puternic al conţinuturilor. 

De ce se teme Orban atât de tare de presă, cu două treimi din Parlament?

Este o nefericită tradiţie est-europeană. Politicienii din această zonă au folosit întotdeauna media publică în scopuri politice, ca un fel de microfon al puterii, la care nu vroiau să audă păreri contrare. Au făcut-o şi guvernele dinainte, dar niciodată atât de puternic. Asta şi din cauza că puterea dinainte, guvernul social-democrat al lui Gyurcsani, era mult mai slab. Chiar scandalul care a dus la demisia lui Gyurcsani a plecat de la o înregistrare difuzată prima dată chiar la radioul public maghiar, în care acesta recunoştea că a minţit poporul asupra situaţiei economice a ţării. Asta arată că atunci aveam o anumită libertate.

Este mare diferenţă între perioada Gyurcsani şi Orban?

Înainte, când aveai o temă politică, trebuia să iei reacţii de la ambele partide mari - MSZP şi Fidesz. Dar asta poate fi explicat şi prin faptul că la sfârşitul perioadei Gyurcsani, Fidesz avea o influenţă tot mai mare asupra media publică pentru că toţi ştiau că va câştiga alegerile. Unii redactori din radiodifuziune vroiau să aibă deja contacte bune cu partidul pentru a nu-şi pierde jobul după alegeri. Acum, în perioada Orban, n-ai voie să întrebi opoziţia. Facem o relatare, un material numai cu Fidesz, iar apoi o ştire mică despre opoziţie de numai 20 de secunde. Înainte ambele părţi erau prinse în aceeaşi relatare.

Şi influenţa asupra conţinuturilor a crescut. Înainte de şedinţa noastră de redacţie, şefii discută şi hotăresc care sunt temele jurnalelor şi cum trebuie abordate. Apoi, la şedinţa noastră, responsabilul zilei ne transmite „directivele” şefilor. De exemplu, am făcut mai multe relatări despre Daniel Cohn-Bendit pentru că l-a criticat foarte tare pe Orban în Parlamentul European. Cohn-Bendit era acuzat de pedofilie şi se încerca prezentarea unei imagini negative. Doreau să arate că cel care-l critică pe Orban este un băiat rău. Un redactor de la Externe trebuia să facă un astfel de text şi pentru că a refuzat a fost concediat.

Alt jurnalist, Daniel Papp, care l-a întrebat pe Cohn-Bendit dacă molestarea minorilor este compatibilă cu valorile democratice a fost promovat şi a ajuns şef. Asta după ce a tăiat la montaj răspunsul europarlamentarului Cohn-Bendit pentru a da impresia că a evitat să răspundă la această întrebare şi a plecat. De fapt, acesta a răspuns la toate întrebările. Falsul a fost descoperit pentru că index.hu a postat înregistrarea întregii conferinţe de presă pe Internet. Aşa s-a transformat un simplu jurnalist peste noapte în redactor-şef. 

După ce criterii după s-au făcut concedierile?

Au spus că vor o redacţie mai tânără, dar au concediat şi mulţi jurnalişti cu vârste între 25 şi 35 de ani. Am fost anunţaţi, toţi angajaţii televiziunii publice, că vom primi o scrisoare, unii de concediere, alţii de modificare a contractului. Pe 6 iulie au început să fie chemaţi, pe rând, cameramanii, sunetiştii, cei de la montaj, graficienii. Existau liste şi se ştia exact fiecare la ce oră va afla dacă este păstrat sau concediat. Se ştia că dacă rămâi primeşti doar o foaie de schimbare a contractului, în caz contrar urmând să primeşti un plic mare plin de documente. În cazul meu s-a schimbat doar tipul de contract, pentru că Departamentul de ştiri se cheamă acum de conţinut.

Ce reacţii au existat ? Au fost proteste?

Site-ul index.hu a transmis toată ziua ce se întâmpla. Aveau surse bune în interior şi actualizau informaţia des. Klubradio, unul dintre posturile apropiate de opoziţie, a încercat să afle cum şi pe ce criterii au fost decise concedierile, dar n-a primit răspunsuri de la şefii televiziunii publice. Protestele în stradă au fost mici, nesemnificative. Societatea civilă din Ungaria este foarte slabă, la fel ca şi partidele de opoziţie. Social-democraţii sunt prea ocupaţi cu cearta din interiorul partidului şi în public, pentru că Gyurcsani şi-a creat o nouă platformă politică, de opoziţie. N-a existat decât un protest al sindicatelor media, care au purtat simbolic un sicriu pentru decesul presei libere. Dar, în afara membrilor de sindicat, n-au participat mulţi jurnalişti pentru că se temeau că nu li se mai dau compensatoriile.

Se resimte acum o cenzură sau o autocenzură?

Media privată se ocupă tot mai puţin de politică, pentru a nu avea neplăceri. Klubradio a fost totdeauna o excepţie, fiind cunoscut ca un radio de stânga, apropiat de social-democraţi. În rest, blogurile şi Internetul sunt deocamdată libere. Ziarele riscă să plătească sume mari de bani ca amendă, potrivit noii legi a presei, dacă articolele lor nu sunt „echilibrate”. Cât timp Ungaria deţinea preşedinţia UE n-au fost astfel de cazuri. Dar odată ieşită de sub reflectorul european, puterea poate începe prigoana. Scopul ultim este ca Orban să rămână încă multă vreme la putere, fie ca premier sau măcar ca preşedinte.