Adevarul.ro

Vizita preşedintelui Traian Băsescu în Turcia anunţă un parteneriat strategic cu ţara care raportează creşteri economice chinezeşti şi poate deveni hegemonul noii lumi arabe. Cum a reuşit Turcia?

În 2000, Turcia era salvată cu 20 de miliarde de dolari de la FMI. Acum are o evoluţie economică extraordinară. Economistul și istoricul turc Șevket Pamuk a punctat pentru FP România resorturile ultimului deceniu al economiei Turciei.

Articol din dosarul Răsăritul Turciei  publicat în ediţia nr.21 a FP România.

Turnura. Fundamentul actualei creșteri este schimbarea filosofiei economice a Turciei din 1980, către o economie de piață și o creștere bazată pe export. Noile politici au avut, totuși, rezultate destul de ambivalente. Economia turcă a trecut prin deficite bugetare foarte ridicate și inflație, în anii ’90, din cauza instabilității politice. Actualul guvern, care se află la putere din 2002, a pus accentul pe stabilitatea macroeconomică și a făcut eforturi pentru a scădea datoria. Sumele obținute din privatizarea capitalului de stat au fost folosite tot în aceste scopuri. Totuși, dacă privim la nivelul de creștere și de crearea locurilor de muncă în ultima decadă, rezultatele Turciei sunt undeva deasupra celor ale Europei Occidentale dar mult sub cele ale Asiei de Sud și Est.

Politicile. Extinderea industrializării către noi zone industriale, cu salarii mici și alte avantaje asociate costurilor de producție au ajutat la creșterea exporturilor. Noile elite asociate acestui proces de industrializare au ajutat la moderarea politicilor economice guvernamentale, făcându-le mai prietenoase pentru sectorul privat. Cu toate astea, Turcia este obligată să continue drumul reformelor economice structurale, pentru a-și putea crește gradul de competitivitate internațională și procentul exporturilor.

Reforma bancară. Criza economică din 2001 a venit pe fondul unei perioade lungi în care s-au acumulat deficite fiscale uriașe, care au distorsionat echilibrul sistemului bancar. Pentru a remedia această problemă s-au luat măsuri instituționale și, aparent, băncile și-au învățat lecția. Băncile au fost supravegheate mult mai atent și au fost mult mai precaute în ultimul deceniu. Această experiență anterioară a salvat Turcia în actuala criză.

Sectoarele creșterii. Nu poți crește veniturile per capita dacă continui să te bazezi pe produse cu valoare adăugată mică. Cheia stă în capacitatea de a crește abilitățile și competențele forței de muncă și obținerea de tehnologie care să îți permită să evoluezi în ierarhia mondială a competitivității, vânzând bunuri cu valoare adăugată mare. Totuși, fără o amplă reformă economică, acest lucru nu va fi posibil. 

Exporturile. Dacă te bazezi doar pe consumul pieței locale pentru a crește, vei observa că există anumite limite. Pe de altă parte, creșterea economică a Eurozonei, care a atras o parte importantă din exporturile Turciei, va fi scăzută. Din acest motiv, principalul obiectiv al Turciei în următorii ani trebuie să fie diversificarea piețelor.

Eurozona. Turcia va beneficia nu numai economic, dar și politic din aderarea la Uniunea Europeană. Totuși, aderarea nu este iminentă. Dacă Turcia devine un membru nu depinde numai de Turcia ci și de UE și de cât de performantă va fi UE în viitor. Pentru moment, Turcia îndeplinește criteriile fiscale instituite la Maastricht mai bine decât multe state membre ale Uniunii Europene. Dar Turcia trebuie să facă alte reforme, politice și economice. Faptul că Turcia nu este membră a Eurozonei oferă și un avantaj – mai multă flexibilitate economică în anii ce vor urma.

Șevket Pamuk este directorul Centrului de Studii Turcice Contemporane din cadrul Institutului European al London School of Economics.