Rămâi în formă şi în sezonul rece

Rămâi în formă şi în sezonul rece

Pe măsură ce vremea se răceşte, sistemul tău imunitar trebuie să riposteze în forţă pentru a face faţă bolilor de sezon. În plus, lumina naturală mai slabă şi creşterea umidităţii îţi afectează starea de spirit şi accentuează simptomele afecţiunilor de care suferi deja. Aşadar,  ia măsuri înainte ca neplăcerile să-şi facă simţită prezenţa!

Cu siguranţă cunoşti cel puţin o persoană care se plânge de dureri articulare, de cap sau de alte probleme de sănătate atunci când e frig sau e înnorat afară. Ei bine, în ultimii ani, cercetătorii au devenit tot mai interesaţi de modul în care schimbările climaterice afectează echilibrul organismului.

Aceştia au demonstrat că, mai ales trecerea la sezonul rece îşi pune amprenta asupra sănătăţii noastre fizice şi psihice. Astfel, scăderea temperaturii şi presiunii atmosferice, creşterea umidităţii aerului şi lumina naturală insuficientă sunt un teren propice pentru agravarea unor afecţiuni deja existente. De asemenea, aceşti factori slăbesc imunitatea organismului şi îi accentuează vulnerabilitatea în faţa bolilor.

Virozele respiratorii sunt la tot pasul

De la începutul sezonului rece şi până la venirea primăverii te poţi confrunta chiar şi cu şase-opt episoade de răceală. Specialiştii pun acest lucru pe seama faptului că virusurile supravieţuiesc mai mult în condiţii de umezeală şi de temperaturi scăzute. Cel puţin cinci familii de virusuri stau la baza virozelor respiratorii, iar alte trei sunt vinovate de apariţia gripei.

Aceste virusuri se transmit foarte uşor, mai ales prin strănut sau prin contact direct, cei mai expuşi fiind copiii, vârstnicii şi persoanele care suferă de o afecţiune cronică şi au sistemul imunitar slăbit. De asemenea, umiditatea crescută şi frigul pot afecta şi plămânii, crescând riscul de bronşită sau de pneumonie.

Frigul favorizează crizele de astm

Pe parcursul sezonului rece te poţi confrunta chiar şi cu şase-opt episoade de răceală

Temperaturile scăzute sunt unul dintre factorii care duc la inflamarea căilor respiratorii, ceea ce, în cazul persoanelor cu astm, poate însemna un număr mai mare de crize. Vântul puternic împrăştie în aer polenul eliberat de vegetaţia specifică sezonului rece, expunerea la alergeni favorizând apariţia crizelor de astm.

Mai multe dureri de cap

Scăderea presiunii arteriale, creşterea umidităţii şi curenţii reci de aer cresc riscul de apariţie a migrenelor, arată numeroase studii. În plus, atunci când vremea este schimbătoare, durerile acute de cap sunt cu 53 la sută mai frecvente.

 Atenţie!

Vremea rece este un mediu propice pentru dezvoltarea virusurilor.

Umiditatea agravează artrita

În special persoanele în vârstă manifestă mai frecvent dureri articulare în sezonul rece. Iar cercetătorii au observat că, într-adevăr, există o corelaţie strânsă între schimbările vremii şi acutizarea simptomelor de artrită şi de alte forme de reumatism.

Astfel, s-a dovedit că între 80 şi 90 la sută din persoanele care suferă de aceste afecţiuni percep o intensificare a durerilor atunci când temperaturile scad şi umiditatea creşte.

Astenia se poate instala şi ea

Cerul plumburiu este asociat adesea cu stările de indispoziţie şi chiar cu  depresia. Iar specialiştii au descoperit o explicaţie medicală pentru acest lucru. Lumina soarelui creşte nivelul de serotonină, hormonul fericirii, secretat de creier. În perioadele cu multe zile mohorâte, rezerva noastră de serotonină se consumă şi suntem astfel mai predispuşi către stări negative.

De asemenea, lumina favorizează creşterea nivelului de dopamină din creier, un alt neurotransmiţător important pentru starea de fericire. De asemenea, cercetătorii de la Şcoala de Medicină a Universităţii din Louisville, SUA, au observat că presiunea atmosferică scăzută poate fi asociată cu o înclinaţie mai mare către un comportament violent.

Organismul reacţionează la scăderea bruscă a temperaturilor prin contractarea vaselor sanguine, ceea ce creşte riscul de atac de cord.

Creşte riscul de atac de cord

Organismul reacţionează la scăderea bruscă a temperaturilor prin contractarea vaselor sanguine, ceea ce îngreunează capacitatea inimii de a pompa sângele în corp. În plus, la frig, vâscozitatea sângelui este mai ridicată. De asemenea, stresul la care organismul este supus atunci când apare tremuratul în încercarea de termoreglare, dar şi alimentaţia specifică iernii, mai bogată în grăsimi, duc la creşterea nivelului de colesterol. Specialiştii spun că toţi aceşti factori cresc riscul de infarct în cazul persoanelor care suferă de afecţiuni cardiovasculare.

Ştiai că...

... persoanele care dorm mai puţin de şapte ore pe noapte sunt de trei ori mai predispuse să facă o viroză respiratorie
decât cele ce respectă orele recomandate
de somn?
... atunci când strănuţi, picăturile de salivă sunt împrăştiate pe o distanţă de 45 cm?
... există cel puţin 100 de virusuri responsabile de apariţia răcelii?
... din cauza luminii naturale insuficiente,  25 la sută din persoanele care trăiesc în emisfera nordică suferă de tulburări afective sezoniere, începând cu luna septembrie şi până în luna aprilie?
... femeile care suferă de boli cardiovasculare sunt de două ori mai afectate de schimbările climaterice decât bărbaţii?
... 50 la sută din populaţia lumii este meteosensibilă?

Specialistul nostru

Dr. Camelia Berghea
medic primar alergologie-imunologie clinică Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia“

Sistemul imunitar este o structură foarte complexă, compusă din multe tipuri de celule şi din componente plasmatice care interacţionează şi au ca principală misiune apărarea organismului faţă de infecţii şi de substanţe străine, inclusiv apărarea antitumorală. Răspunsul imun poate fi slăbit sub influenţa a numeroşi factori externi, cum ar fi stresul emoţional sau fizic, infecţiile virale şi bacteriene comune, anumite medicamente, alimentaţia necorespunzătoare sau somnul insuficient.

Sezonul rece aduce cu sine expunerea mult mai frecventă la infecţii respiratorii, atât prin creşterea duratei de supravieţuire a virusurilor într-un mediu rece, cât şi prin schimbarea comportamentului individului. În perioadele reci ne petrecem mult mai mult timp în interior, în spaţii mai puţin aerisite, care permit transmiterea bolilor de la o persoană la alta. În plus, scade rezistenţa la nivelul căilor respiratorii superioare, secundar expunerii la frig.

Aşa îţi întăreşti sistemul imunitar

Vaccinarea se face din toamnă

Pentru a preveni virozele, consumă legume zilnic

Una dintre cele mai importante măsuri de pregătire a organismului pentru iarnă este vaccinarea împotriva gripei. Specialiştii spun că imunizarea trebuie făcută cu o lună înaintea debutului iernii, lunile octombrie şi noiembrie fiind cele mai potrivite. Vaccinul îşi face efectul la trei săptămâni după injectare şi te protejează de virusul gripal pe o perioadă de minimum şase luni. De asemenea, există şi alternativa vaccinurilor antigripale homeopatice, cel mai cunoscut vaccin de acest gen fiind Oscillococcinum.

Acesta se administrează săptămânal pe toată perioada sezonului rece. Spre deosebire de vaccinul clasic, cel homeopatic poate fi administrat şi dacă gripa s-a instalat deja, fiind necesar totuşi să creşti dozajul la câte două-trei administrări pe zi până la dispariţia simptomelor. Specialiştii recomandă ca mai ales copiii, vârstnicii, femeile însărcinate, persoanele care suferă de diabet, de boli cardiovasculare, de afecţiuni pulmonare şi cele cu imunitate scăzută să nu neglijeze vaccinarea antigripală anuală.

Sportul menţine tonusul bun

Deşi e frig afară, nu trebuie să renunţi să faci periodic exerciţii fizice. Astfel, îţi menţii un tonus bun, îţi întăreşti sistemul imunitar, previi acumularea kilogramelor şi îţi îmbunătăţeşti starea psihică. În plus, mişcarea îţi protejează inima, scăzând riscul de infarct sau de atac vascular cerebral. Fă zilnic plimbări prin parc, mergi cu bicicleta sau pur şi simplu fă câteva exerciţii de înviorare dimineaţa.

Important!

Suplimentele alimentare şi medicamentele pentru răceală se iau doar la recomandarea medicului.

Alimentaţie de iarnă pentru o sănătate de fier

Pe durata sezonului rece, oferta de fructe şi de legume este mai restrânsă. Totuşi, pentru ca sistemul imunitar să funcţioneze la capacitate maximă, este nevoie să ai o alimentaţie cât mai diversificată. Pe tot parcursul iernii, din dieta ta nu trebuie să lipsească citricele, varza şi ardeiul gras. Acestea sunt bogate în vitamina C, care te ajută să previi virozele respiratorii.

De asemenea, consumă cât mai frecvent iaurt. Acesta conţine probiotice care, în afară de faptul că stimulează imunitatea, echilibrează digestia şi detoxifică organismul. Usturoiul este recunoscut pentru capacitatea lui de a preveni infecţiile şi de a distruge bacteriile şi virusurile. Consumă cel puţin un căţel de usturoi crud pe zi. Pentru un sistem imunitar puternic, este bine să incluzi în alimentaţia ta peşte, nuci, şi soia. Carnea de pui, ficatul şi lactatele furnizează şi ele nutrienţi esenţiali care te ajută să-ţi menţii sănătatea în sezonul rece.

Vitaminizează-ţi organismul!

Pentru ca organismul tău să fie mai rezistent are nevoie de vitamine (A, B, C şi E)  şi de minerale (zinc, cupru, magneziu şi fier). Consultă medicul şi fă-ţi analizele medicale pentru a descoperi dacă ai deficit de unul dintre aceste elemente. În acest caz, medicul îţi poate recomanda o serie de suplimente alimentare.

O cură de detoxifiere făcută la începutul sezonului rece îţi întăreşte sistemul imunitar.

Mituri despre răceală

«Dacă iau antibiotice, răceala va trece mai rapid.»
Fals. Răceala apare în urma expunerii la virusuri, iar antibioticele acţionează împotriva infecţiilor bacteriene. Deşi uneori o astfel de infecţie poate urma după o răceală mai puternică, nu este indicat să iei un tratament cu antibiotice înainte de a consulta un medic. Aceasta pentru că, în afară de faptul că ar putea să nu aibă niciun efect, ai putea dezvolta şi rezistenţă la respectivele medicamente.

«Vaccinul antigripal mă protejează şi de guturai.»
Fals. Vaccinul antigripal cuprinde tulpina virusului gripal care circulă într-un anumit sezon. Dacă ţi-ai făcut vaccinul, nu vei face gripă, dar poţi totuşi să răceşti.

«Dacă nu stau în aceeaşi cameră cu o persoană răcită, nu pot lua virusul.»

Adevărat şi fals. Este adevărat că aerul este principala cale de transmitere a virusurilor de răceală sau de gripă, dar nu singura. Te poţi îmbolnăvi şi dacă ai atins un obiect infectat şi apoi duci mâna la gură, la nas sau la ochi. Virusurile pot supravieţui pe suprafeţe până la trei ore.

«Răceala se ia prin sărut.»
Fals. Pe buze sălăşluiesc cantităţi foarte mici de virusuri, insuficiente pentru infectare.
Principalul pericol îl reprezintă mucusul nazal.

«Trebuie să mă îmbrac gros pentru a nu răci.»
Adevărat şi fals.
Expunerea la frig scade într-adevăr rezistenţa organismului la virusurile de răceală sau de gripă. Totuşi, nu vei răci doar dacă ai simţit că ţi-e frig, pentru că nu te-ai îmbrăcat suficient de gros.

Specialistul nostru

Dr. Radu Leon George
medic de familie,competenţă în fiziokinetoterapie

Vaccinul antigripal este un preparat ce conţine antigene virale sau microbiene inactivate sau parţial inactivate (vii atenuate) care stimulează sistemul imunitar să producă anticorpi. După vaccinare, există un risc de 10 la sută de apariţie a efectelor secundare, în primele 48 de ore, iar eficacitatea vaccinului este de 60-90 la sută.

Principalele grupe de risc sunt personalul medico-sanitar, femeile gravide, bătrânii, copiii, persoanele care suferă de diabet, de afecţiuni cardiovasculare, de boli pulmonare, HIV şi persoanele cu imunitate scăzută. Femeile însărcinate este indicat să se vaccineze începând cu săptămâna a 14-a de sarcină, sub supravegherea medicului obstetrician sau a medicului de familie. Există un vaccin şi împotriva gripei A/H1N1, produs de Institutul Cantacuzino. Persoanele cu risc crescut de a contracta gripa nouă trebuie să facă două doze la interval de trei săptămâni.

Terapii pentru a trece mai uşor peste iarnă

Luminoterapia

Ceaiul de măceşe îţi vitaminizează şi îţi tonifică organismul

Chiar şi dacă nu ai probleme serioase de sănătate, lumina naturală insuficientă specifică zilelor de iarnă poate predispune la apariţia stărilor depresive, insomniilor şi anxietăţii. De asemenea, în zilele cu vreme mohorâtă şi în care se întunecă devreme te poţi simţi lipsit de energie, slăbit. În plus, îţi scade capacitatea de concentrare şi de memorare şi poţi constata o diminuare a libidoului. Pentru a înlătura aceste neplăceri, poţi apela la beneficiile luminoterapiei.

Aceasta constă în expunerea zilnică, timp de 15-30 de minute, la o lumină artificială de culoare albă, ce imită lumina soarelui. Ideal ar fi să faci acest lucru între orele 7 şi 9 dimineaţa. Însă, dacă ai probleme cu somnul, în sensul că adormi prea devreme şi te trezeşti în cursul nopţii, poţi face terapia şi seara. Poţi constata o îmbunătăţire a stării de spirit chiar din prima săptămână, rezultatele fiind remarcabile după câteva săptămâni de terapie.

Cromoterapia

Poţi combate „melancolia de toamnă” şi cu ajutorul culorilor. Specialiştii în cromoterapie recomandă ca în sezonul rece să îţi decorezi casa în culori calde, cum ar fi oranj, roşu şi galben. Acestea au proprietăţi stimulante şi energizante. Evită să foloseşti culorile albastru, gri şi negru.

Aromaterapia

Uleiurile volatile sunt excelente pentru a-ţi induce o stare de bine atunci când ai o afecţiune respiratorie sau digestivă. Astfel, dacă ai răcit, este indicat să faci inhalaţii prin băi de abur cu uleiuri de pin, de mentă, de brad, de ienupăr, lavandă, eucalipt sau de busuioc. Pentru cei mici sunt indicate şi compresele sau frecţiile cu uleiuri volatile. Dacă, pe de altă parte, ai probleme digestive, cauzate de alimentaţia greoaie specifică sezonului rece, sunt utile inhalaţiile cu ulei volatil de mărăr, busuioc, anason, cimbru, muşeţel sau de rozmarin. Pentru revigorarea sistemului imunitar este excelent uleiul de lămâie, iar cel de trandafir, lavandă şi de mandarin înlătură stresul şi ajută în caz de insomnii.

Pentru a preveni virozele respiratorii, poţi face o cură cu plante la debutul sezonului rece, pe care o poţi repeta, cu pauze, de-a lungul iernii.

Top  5  remedii pentru sezonul rece

Rhodiola
Proprietăţi: îmbunătăţeşte starea psihică, stimulează capacitatea de adaptare a organismului la stres, ajută la reglarea tensiunii arteriale, ritmului cardiac şi reduce riscul de infarct. Remediul este indicat şi în caz de migrene, pentru îmbunătăţirea capacităţii de concentrare, de memorare, de percepţie vizuală şi auditivă.

Mod de utilizare: o capsulă de 2 ori pe zi, preferabil înainte de masa de dimineaţă şi de prânz sau conform recomandărilor medicului fitoterapeut.

Echinacea

Proprietăţi: stimulează sistemul imunitar, luptând împotriva simptomelor de răceală şi de gripă, precum şi împotriva altor infecţii. Este indicată şi pentru a combate oboseala cronică.

Mod de utilizare: se poate administra sub formă de tinctură sau de capsule. Pentru prevenirea infecţiilor respiratorii, se recomandă câte trei capsule pe zi.

Măceşe

Proprietăţi: efecte tonice, vitaminizante şi antiinflamatoare. Sunt indicate pentru a combate infecţiile respiratorii, contribuind şi la atenuarea simptomelor generate de bolile gastrointestinale.

Mod de utilizare: infuzia se prepară din o lingură de fructe la 200 ml de apă clocotită şi se beau câte două căni pe zi până la dispariţia simptomelor.

Ginseng siberian
Proprietăţi: creşte imunitatea organismului şi îmbunătăţeşte rezistenţa fizică şi tonusul psihic.

Mod de utilizare: se administrează la indicaţia medicului sub formă de capsule, prafuri, extracte lichide sau de ceaiuri.
În general, se recomandă câte două-trei grame de pulbere de trei ori pe zi, în cure a căror durată variază între şapte şi
60 de zile.  

Cătina

Proprietăţi: întăreşte sistemul imunitar, induce o stare de relaxare organismului, fiind recomandată şi în caz de ulcer gastric şi duodenal, alergii, reumatism şi de afecţiuni circulatorii.

Mod de utilizare: ceaiul de cătină se prepară din una-două linguriţe de plantă la o cană de apă clocotită. Se beau câte două căni pe zi. 

Igiena ţine bolile la distanţă
- Asigură-te că dormi suficient. Un somn de calitate, cu o durată de cel puţin şapte ore pe noapte, te ajută să îţi echilibrezi funcţiile organismului şi să ai un sistem imunitar mai puternic. În plus, studiile au demonstrat că persoanele care sunt private de somn în mod repetat au un risc mai crescut de boli cardiovasculare, infecţii şi de obezitate.

- Alege o îmbrăcăminte adecvată. Îmbracă-te mai gros, dar evită să te înfofoleşti. Dacă transpiri, rişti să răceşti mai uşor, deoarece umezeala de la nivelul pielii favorizează apariţia infecţiilor respiratorii.
- Hidratează-te corespunzător. Asigură-te că, şi în sezonul rece, bei cei doi litri de lichide  zilnic, fie că este vorba de apă plată, de ceaiuri din plante, de sucuri naturale din fructe sau de supe de legume. O bună hidratare îţi protejează organismul de bolile de sezon.
-  Evită spaţiile aglomerate. Mai ales copiii şi persoanele în vârstă ar trebui să evite pe cât posibil spaţiile aglomerate, pentru a preveni contractarea infecţiilor virale.

-  Acoperă-ţi gura atunci când tuşeşti sau când strănuţi. Chiar şi atunci când consideri că nu eşti bolnav, foloseşte un şerveţel sau o batistă când strănuţi sau când tuşeşti. Virusurile se răspândesc rapid în aer odată cu micile particule de salivă.
-  Spală-te des pe mâini. Pentru a te feri de microbi, spală-te cât mai des pe mâini cu apă şi cu săpun, timp de 20 de secunde, şi apoi usucă-le folosind un prosop de hârtie.

Specialistul nostru

Dr. Ruxandra Constantina
medic de familie competenţă în apifitoterapie reflexoterapeut

Printre cele mai eficiente plante pentru întărirea sistemului imunitar se numără rhodiola şi ginsengul siberian. Rhodiola, numită şi “rădăcina de aur”, are, printre altele, acţiune imunomodulatoare, îmbunătăţeşte starea psihică, reduce efectele dezechilibrelor hormonale şi stimulează capacitatea de adaptare a organismului la stres. Terapia cu rhodiola nu este indicată persoanelor cu tulburare bipolară (maniaco-depresivă) şi nu trebuie asociată cu medicamente antidepresive şi cu beta-blocante. În doze mai mari, de peste 2 g pe zi, rhodiola poate provoca insomnie şi iritabilitate.

Ginsengul siberian este utilizat în principal pentru creşterea imunităţii organismului, sporirea rezistenţei fizice şi îmbunătăţirea tonusului psihic. Însă nu este indicat celor care suferă de hipertensiune arterială, femeilor însărcinate şi persoanelor care urmează un tratament cu aspirină, varfarină, antidepresive şi antidiabetice. Deşi este considerat un remediu sigur, în cantităţi mari, ginsengul siberian poate avea efecte adverse cum ar fi hipertensiune, nervozitate, insomnie, diaree sau sângerări vaginale.