Pune preţ pe vederea ta !

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pune preţ pe vederea ta !
Pune preţ pe vederea ta !

Pare simplu să priveşti. Dar modul în care lumina este transformată de ochi în imagini este un proces complex, în care orice abatere are consecinţe. Tocmai de aceea, corectarea defectelor de vedere şi tratarea bolilor ochiului este vitală.

Cum se corectează defectele

Prin intermediul ochilor percepem formele, culorile, mişcările şi diferenţele de luminozitate din jurul nostru. Aceste informaţii ajung direct la creier prin intermediul nervului optic. Dar nu toţi avem o vedere perfectă. Dacă ai probleme în a distinge lucrurile pe care le priveşti, poţi suspecta una dintre următoarele cauze: miopie, hipermetropie, astigmatism, ambliopie sau presbiopie.
 
Miopia apare când imaginea se formează înaintea retinei, nu pe retină. Prin urmare, miopii văd bine de aproape, dar văd neclar la distanţă. Se poate vorbi de două tipuri de miopie. Cea care evoluează din copilărie până la aproximativ 25 de ani şi cea care evoluează progresiv toată viaţa, putând atinge valori mari (între -20 şi -40 dioptrii). 

Corectarea miopiei se face prin purtarea ochelarilor de vedere, lentilelor de contact, prin intermediul unor intervenţii chirurgicale, printre care şi keratomia radială, operaţie ce reduce gradul de miopie în cazul unei boli avansate.

Hipermetropia este cauzată de formarea imaginii în spatele retinei, iar vederea persoanelor cu această tulburare este mai bună la distanţă decât la apropiere. Pentru corecţie este necesară purtarea permanentă a ochelarilor sau a lentilelor de contact.

Astigmatismul este o boală moştenită, în cazul căreia corneea nu este rotundă, ci alungită ca o minge de rugby. Acest defect face ca numai o parte din lumină să fie captată corect.

image

Dacă cititul îţi oboseşte ochii înseamnă că ar trebui să porţi ochelari



Prin urmare, toate obiectele apropiate sau îndepărtate se văd distorsionat, similar cu cele văzute printr-un panou de sticlă ondulat. Corecţia se face cu ochelari de vedere, lentile de contact, intervenţie chirurgicală clasică, chirurgie cu laser sau prin keratomie.

Presbiopia se dezvoltă în timp şi este o consecinţă a pierderii flexibilităţii cristalinului, fenomen apărut odată cu vârsta. Când ai presbiopie, poţi citi cu uşurinţă semnele de circulaţie, dar nu te mai poţi concentra să citeşti scrisul mărunt sau să lucrezi cu obiecte migăloase. Şi acest defect de vedere se poate corecta prin purtarea ochelarilor speciali sau  lentilelor de contact.

Ambliopia, numită şi "ochiul leneş", este un fenomen întâlnit la copii,  atunci când unul dintre ochi nu este folosit suficient pentru ca sistemul vizual din creier să se dezvolte corespunzător. De aceea, creierul ignoră imaginile captate de ochiul leneş şi le foloseşte doar pe cele formate în ochiul sănătos. Copiii pot face ambliopie de la naştere până în jurul vârstei de 7 ani şi, cel mai adesea, aceştia realizează târziu faptul că îşi folosesc un singur ochi.

Lacrimile protejează ochii

Pleoapele şi genele protejează ochii de agresiunile din mediul extern. În acelaşi timp, o membrană subţire şi transparentă, denumită conjunctivă, căptuşeşte interiorul pleoapelor, iar glande mici, localizate sub pleoape, produc în permanenţă lacrimi. Acestea sunt întinse pe toată suprafaţa ochiului atunci când clipim, iar acest lucru asigură curăţarea permanentă a ochilor de impurităţile care pot veni din exterior şi păstrează constantă umiditatea.

În ce mod ia naştere imaginea

În esenţă, ochiul funcţionează ca un aparat de fotografiat: lumina pătrunde prin partea din faţă a ochiului printr-o membrană transparentă denumită cornee. În spatele corneei se află irisul, cel care ne dă şi culoarea ochilor. Irisul este

image

perforat în centru de un orificiu de culoare neagră, pupila.

Ea protejează ochiul de lumina foarte puternică, situaţie în care se contractă, limitând pătrunderea ei. Când, din contră, lumina este prea slabă, pupila se măreşte, facilitând pătrunderea luminii. După ce trece prin pupilă, lumina traversează cristalinul, ce are funcţia de lentilă biconvexă, apoi un alt lichid, corpul vitros sau umoarea sticloasă.

În final, imaginea este proiectată în profunzimea ochiului pe o membrană denumită retină, ca şi cum aceasta ar fi o peliculă de film dintr-un aparat fotografic. Pe retină imaginea este inversată şi micşorată, dar creierul are capacitatea de a o "citi" în mod corect.

image

Specialistul nostru
Rodica Ungureanu


optometrist

Lentilele pot fi împărţite în mai multe categorii: monofocale (sferice şi cilindrice, care corectează hipermetropia), bifocale pentru miopie şi astigmatism, soluţie pentru înlocuirea a două perechi de ochelari de distanţă şi de aproape şi progresive, care corectează presbiopia, asigurând o vedere clară la distanţă, intermediar şi de aproape.

În categoria celor mai noi tipuri de lentile de pe piaţa din România se pot enumera lentilele cu tratament antireflex pentru claritate şi pentru odihna ochiului. Acestea pot fi fotocromatice, adică îşi schimbă culoarea în funcţie de nivelul luminii ambientale şi care se pot închide cu până la 80 la sută în caz de lumină puternică, pentru a redeveni transparente când aceasta se reduce.  Lentilele cu filtru pentru calculator sunt concepute special pentru  a proteja ochii de radiaţii şi pentru a reduce oboseala, iar cele cu filtru polarizant şi cele colorate reduc reflexiile solare.

image



Sfat

Poartă şi iarna ochelari de soare cu filtru UV,  pentru a-ţi proteja ochii.

Infecţiile care ne înroşesc ochii

image

Lacrimile artificiale au o compoziţie similară celor naturale



Membrana subţire, transparentă care căptuşeşte interiorul pleoapelor se poate inflama sub acţiunea unor agenţi externi. Atunci apare conjunctivita, inflamarea ţesutului conjunctival. Cele mai frecvente cauze ale înroşirii ochilor sunt conjunctivitele nespecifice.

Acestea apar atunci când agresiunile din mediul înconjurător nu pot fi controlate de mecanismele normale de apărare a ochiului, adică de pleoape, clipit şi de lacrimi. După ce ţesuturile se inflamează, se ajunge într-un cerc vicios. Mecanismele normale de apărare a ochiului devin excesive: mai multe lacrimi, clipit mai des, iar vasele de sânge se dilată pentru a facilita înlăturarea substanţelor dăunătoare, fapt care duce la înroşirea şi la umflarea conjunctivei.

Apare durerea, mâncărimea, senzaţia de arsură în spatele ochilor sau de presiune oculară. Printre cauzele iritaţiilor oculare sunt suprasolicitarea ochilor, aerul uscat, fumul şi alcoolul. Alţi factori de mediu ca praful, ceaţa, gazele de eşapament, vântul, căldura, frigul, curenţii reci de aer şi radiaţiile UV sunt dăunători pentru ochi şi pot, de asemenea, declanşa inflamaţii ale conjunctivei.

Picături pentru conjunctivitele alergice

Pentru unii dintre noi, anumite substanţe care intră în contact cu ochii pot conduce la conjunctivite. În aceste cazuri, contactul cu aceste substanţe alergene  trebuie evitat. Totuşi, dacă acest lucru nu este posibil, picăturile pentru ochi pot reduce reacţiile neplăcute ale conjunctivitei alergice. În cazul conjunctivitelor infecţioase, complicaţiile pot fi serioase, iar diagnosticarea rapidă şi tratarea corespunzătoare se impun.

image

Ochii bebeluşilor se infectează uşor



Atunci când canalul lacrimal al bebeluşilor este blocat, conductele se suprainfectează şi apare conjunctivita (afecţiune numită şi oftalmie). Tratamentul constă în masarea blândă a zonei de sub ochi şi a celei de lângă nas unde se află sacul lacrimal şi în administrarea unor picături cu antibiotic prescrise de către medic. Dacă oftalmia nu se rezolvă cu ajutorul masajului, se recomandă deblocarea chirurgicală a canalelor lacrimale. Intervenţia este simplă şi se face după ce copilul împlineşte trei luni, dar mai devreme de împlinirea unui an de viaţă.

«Ochiul uscat», după 40 de ani

image

Când privirea este solicitată, simptomele  de ochi uscat se agravează



Sindromul de ochi uscat afectează peste 75 la sută din populaţia trecută de 65 de ani. Totuşi, sindromul este mai frecvent la femeile cu vârste de peste 40 de ani decât la bărbaţi. Explicaţia constă în faptul că schimbările hormonale induse de premenopauză şi de menopauză alterează modul în care se umectează mucoasele, inclusiv cea a conjunctivei, de la nivelul ochilor.

Vederea clară este asigurată în mare parte de lacrimile care spală ochii de praf şi de alte secreţii. În plus, cantitatea de oxigen care ajunge la cornee devine insuficientă. Reacţia de apărare a ochiului este aceea de dilatare a vaselor de sânge, care se traduce prin înroşirea ochilor. Roşeaţa care apare în sindromul de ochi uscat este expresia unei nevoi acute de oxigen a ochilor. În acest caz se impune administrarea unor substituenţi de lacrimi, aşa-numitele lacrimi artificiale care se apropie de compoziţia celor naturale.

image

Igiena corectă previne iritaţiile



Conjunctivitele se transmit uşor de la o persoană la alta. De aceea, ca să previi infectarea, trebuie să eviţi contactul  cu obiectele ce ar putea fi contaminate: prosoape, batiste şi produse de machiaj al ochilor. De asemenea, este indicat să menţii curăţenia mâinilor şi, dacă porţi lentile de contact, să nu le aplici cu mâinile murdare. Dacă ai o sensibilitate accentuată a ochilor, este mai bine să nu foloseşti cosmetice, pentru că şi acestea pot produce iritaţii.

Ştiai că...

... pe conjunctivă şi pe cornee lacrimile formează un film subţire, alcătuit din trei straturi? Stratul interior este un mucus care înglobează şi îndepărtează corpurile străine şi celulele moarte. Stratul de mijloc este compus din apă. El asigură umectarea conjunctivei şi corneei, permiţându-le să rămână transparente, şi asigură pleoapelor o mişcare mai uşoară. Totodată, acest strat hrăneşte corneea, pe care o alimentează cu oxigen şi cu substanţe nutritive. Stratul exterior este format din uleiuri care întârzie evaporarea apei şi stabilizează filmul lacrimal.

... iluziile optice se formează pentru că receptorii din ochii tăi disting imagini şi culori la viteze diferite? Ochiul poate primi doar o cantitate limitată de stimuli vizuali, de aceea informaţiile care nu pot fi procesate conduc la formarea de iluzii optice. Ele sunt percepţia falsă a unui obiect care, spre deosebire de halucinaţie, are loc în prezenţa obiectului. Totuşi, percepţiile eronate sunt considerate iluzii numai dacă sunt „văzute” la fel de un număr foarte
mare de indivizi.

Frecvenţă

Persoanele care fac des alergii au riscuri crescute de a dezvolta conjunctivite.

Boli ale ochiului ce produc orbire

Mai multe afecţiuni care pot progresa rapid se descoperă prin consultul  periodic

image



Degenerescenţa maculară, glaucomul, cataracta şi dezlipirea de retină sunt probleme ale ochiului ce pot determina orbirea dacă nu sunt diagnosticate şi tratate la timp. Acesta este motivul pentru care trebuie să recunoşti simptomele ce indică apariţia acestor afecţiuni ale ochiului. În plus, este necesar să ştii şi care sunt măsurile indicate atunci când vreuna dintre aceste boli îţi pune vederea în pericol.

Retina se deteriorează după 65 de ani

Numită degenerescenţă maculară, deteriorarea retinei, ce apare odată cu înaintarea în vârstă, constă în slăbirea lentă a acuităţii vizuale, în decurs de câţiva ani. De obicei, boala apare la persoanele care au peste 65 de ani şi este produsă de faptul că mor celulele din mijlocul retinei (unde sunt concentraţi cei mai mulţi receptori vizuali).

Metode prin care se pune diagnosticul

Oftalmologul evaluează funcţionarea şi vascularizaţia maculei (o porţiune a retinei), fie cu un test pentru focalizarea vederii sau câmpului vizual, fie prin folosirea unei oglinzi speciale, microscopului sau prin intermediul angiografiei, ce presupune injectarea unui colorant în venă pe partea internă a antebraţului.

Colorantul se distribuie prin vasele de sânge şi permite o mai bună vizualizare a acestora. Medicamentele sunt prescrise ca să dilate pupila şi, astfel, partea posterioară a ochiului să poată fi fotografiată sau filmată. Adesea, angiografia este o condiţie esenţială în diagnosticarea exactă şi în stabilirea tratamentului.

Afectarea retinei, nedureroasă

Dacă atunci când închizi ochii şi apeşi cu degetele pe pleoape vezi puncte luminoase, dacă „vezi” obiecte de mici dimensiuni care „plutesc” în câmpul vizual sau dacă observi îngustarea acestuia, poţi avea dezlipire de retină.

Ţine minte că durerea nu este asociată cu desprinderea de retină însă, dacă ai oricare dintre simptomele de mai sus, este necesar să mergi la medic pentru diagnostic şi pentru tratament. Soluţiile pentru această problemă sunt multiple, iar şansele de recuperarea a vederii, dacă diagnosticarea se face repede, sunt foarte mari. 

Dezlipirea de retină, un risc al miopilor

Retina se poate dezlipi, iar, dacă nu este suturată într-un interval de la 24 la 72 de ore, se pierde permanent vederea. Miopii, diabeticii, persoanele cu leziuni oculare sau cele care au suportat intervenţii chirurgicale pentru tratarea cataractei, cele cu istoric familial de dezlipire de retină şi femeile mioape care nasc natural sunt categorii cu grad sporit de risc. Dezlipirea de retină se poate produce în mod spontan, în caz de traumatisme produse de accidente.

Factori care afectează claritatea cristalinului

Lentila globului ocular, numită cristalin, îşi poate pierde transparenţa, iar anumiţi factori predispun la apariţia ctaractei. Este vorba despre vârsta înaintată, expunerea la razele ultraviolete, diabet zaharat, glaucom, dezlipirea de retină, tratamentul cu corticosteroizi, expunerea frecventă la raze X şi despre leziunile oculare.

În aceste condiţii, vei simţi nevoia să-ţi schimbi frecvent ochelarii, vei vedea dublu, privirea va fi înceţoşată şi îngreunată în timpul zilei din cauza sensibilităţii la lumină, iar noaptea din cauza luminilor din trafic. În stadiile incipiente, cataracta nu necesită un tratament medicamentos sau chirurgical. Ulterior, este nevoie de ochelari sau de lentile de contact.

Tensiunea mare, risc de glaucom

image

Când tensiunea intraoculară este, în mod constant, mai mare decât cea pe care o pot suporta fibrele nervului optic, apare glaucomul. La început, deteriorarea vederii se produce lent şi fără simptome specifice. Iar progresia bolii este influenţată de nivelul tensiunii şi de sensibilitatea fibrei nervoase a fiecărui pacient în parte.

Când fibrele nervoase cedează, zona afectată de pe retină nu mai poate transmite stimuli luminoşi la creier, de aceea, vederea se reduce până când se ajunge la orbire. În momentul de faţă, tratamentele existente nu fac decât să ţină boala sub control. De aceea, diagnosticarea din timp a bolii şi urmarea unui tratament adecvat previn pierderea vederii.

Cristalinul poate fi înlocuit

Cataracta poate fi corectată şi prin intervenţia chirurgicală. Ea constă în îndepărtarea cristalinului (lentila naturală a globului ocular) opacifiat de cataractă şi în înlocuirea lui cu unul asemănător, artificial. Această procedură poartă numele de implant de cristalin.

În cazul adulţilor, orbirea din cauza cataractei este rară, dar cataracta juvenilă, apărută în cazul copiilor,  este extrem de periculoasă. Când cristalinul opreşte lumina care ar trebui să ajungă la retină, centrul nervos vizual din creier nu se mai dezvoltă, cauzând ambliopie  („ochi leneş”), care persistă şi după tratamentul chirurgical de corectare a cataractei.

image

Specialistul nostru
Radu Leon


medic de familie, competenţă
în fiziokinetoterapie


Suplimentele cu luteină şi cu licopen ajută la menţinerea vederii la parametrii optimi. Ochelarii cu protecţie UV sunt, de asemenea, necesari. Dacă lucraţi la calculator, este bine ca ecranul acestuia să aibă protecţie şi să luaţi o pauză de câteva minute la fiecare oră.

Dacă medicul oftalmolog v-a prescris ochelari, este obligatoriu să-i purtaţi pentru ca defectul de vedere să nu evolueze şi, de asemenea, trebuie să reveniţi la medicul oftalmolog pentru a-i schimba, atunci când este cazul. Lumina slabă poate deteriora vederea, igiena necorespunzătoare poate produce inflamaţii, iar privitul înspre surse puternice de lumină precum soarele, flacăra de sudură sau laserul de fizioterapie poate leza acuitatea vizuală.

Nuanţe

Unele persoane nu pot distinge culorile, iar afecţiunea lor se numeşte daltonism.

Oftalmologia modernă rezolvă problemele oculare

image

Operaţiile cu laser sunt indicate persoanelor care vor să renunţe la ochelari şi care nu tolerează lentilele de contact


Acum, în locul ochelarilor şi lentilelor de contact, considerate în ultimii ani metode clasice de corectare a defectelor de vedere, medicii pot recomanda şi metode chirurgicale, numite „chirurgie refractivă”.

De aceste metode pot beneficia persoanele cu miopie, hipermetropie sau cu astigmatism. Presbiopia nu se corectează, de obicei, prin chirurgie refractivă, deşi cercetătorii iau în calcul şi această posibilitate.

Laserul Excimer corectează corneea

Cea mai nouă procedură de tratare a viciilor de refracţie precum miopia, hipermetropia şi astigmatismul, este laserul Excimer, care emite lumină în spectrul ultraviolet. Cu unda laser este bombardată corneea, pentru realizarea remodelării prin subţiere a ei, însă fără a o penetra, astfel încât să nu fie afectate ţesuturile interne ale ochiului. Întregul proces este computerizat şi funcţionează după modele matematice specifice fiecărui defect de refracţie şi adaptate particularităţilor fiecărui pacient.

Avantajele acestei tehnologii constau în corectarea vederii rapid, fără durere, fără risc de infecţii şi cu o recuperare rapidă în ambulator. Alte tehnici laser nou introduse sunt PRK (photorefractive keratotomy) şi LASIK (laser in situ keratomileusis).

Efectul corector al ambelor metode se bazează pe aplatizarea curburii corneei. În cazul PRK, aproximativ 10 micrometri de ablaţie corectează o dioptrie a miopiei. Hipermetropia se corectează prin ablaţia periferică, iar pentru corecţia astigmatismului, profunzimea ablaţiilor poate fi asimetrică şi depinde de zona corneei ce trebuie aplatizată. Laserul se aplică numai pe partea anterioară a corneei, timp de 30-60 secunde.

Tehnica LASIK necesită grefă

În cazul LASIK, într-o primă etapă, se îndepărtează straturile anterioare ale corneei, realizându-se din acest ţesut o grefă. Apoi se expune corneea la unda laser pentru a fi corectată. După aceea, se transplantează grefa şi astfel se sfârşeşte intervenţia LASIK. Postoperator, bolnavilor li se aplică lentile de contact terapeutice, pe care trebuie să le poarte timp de 2-3 zile. În prima lună, cei care au suferit operaţii cu laser trebuie să evite expunerea la soare, la aburi, la fum, machiajul şi efortul fizic excesiv.

Candidaţii pentru laser sunt cei cu dioptrii mici

Este de reţinut că, în ciuda avantajelor majore, nu orice persoană cu vedere imperfectă este un bun candidat pentru astfel de intervenţii. Defectele mari de dipotrii (în general miopia de peste 14 dioptrii, hipermetropia de peste 6 dioptrii şi astigmatismul de peste 5 dioptrii) nu pot beneficia de corectarea cu ajutorul laserului Excimer. Şi vârsta contează. În general, pacientul trebuie să aibă peste 18 ani şi să nu i se fi modificat dioptriile în ultimii doi ani.

Controale obligatorii  o dată la doi ani

Adulţii ar trebui să facă un control oftalmologic de rutină cel puţin o dată la unul sau doi ani, dar trebuie să se prezinte la medic şi mai devreme dacă observă o scădere a acuităţii vizuale sau când se confruntă cu vreun simptom supărător.
După vârsta de 40 de ani, controalele anuale sunt obligatorii. Acestea se fac tocmai pentru a depista precoce posibilele afecţiuni oculare care apar mai ales pe măsură ce înaintăm în vârstă: glaucomul, cataracta, degenerescenţa maculară.

Vederea «defectă» se moşteneşte

image

Metoda cea mai eficientă de păstrare a vederii bune cât mai mult timp este prevenţia diferitelor afecţiuni oculare care pot apărea pe parcursul vieţii. De aceea, primul consult oftalmologic se face în jurul vârstei de 3 ani (când copilul colaborează cât de cât) sau mai devreme.

În momentul în care observi ceva în neregulă, ca de pildă faptul că micuţului „îi fuge ochiul”, că se apropie de televizor, că se freacă tot timpul la ochi sau că clipeşte des, trebuie să mergi cu el la oftalmolog. Ţine cont şi că, dacă tu porţi ochelari, probabilitatea ca şi copilul tău să sufere de vedere imperfectă este mare. În aceste condiţii, micuţul trebuie testat periodic, pentru a i se descoperi eventualele probleme de vedere, astfel încât să se trateze la timp, fără complicaţii majore.

Ce presupune consultul ocular

Consultul oftalmologic complet cuprinde atât controlul de ochelari, în care medicul stabileşte dacă este necesară purtarea unor lentile corectoare, cât şi măsurarea tensiunii intraoculare şi examenul fundului de ochi. Persoanele cu istoric de boli oftalmologice în familie trebuie să facă astfel de controale complete, întrucât multe dintre tulburările de vedere se moştenesc.

 În plus, unele afecţiuni cronice, precum diabetul zaharat, bolile cardiovasculare şi bolile autoimune pot afecta funcţionarea normală a ochilor. În cazul în care suferi de astfel de boli, este bine să te prezinţi periodic la medicul oftalmolog pentru a investiga sănătatea ochilor şi modul în care vederea este afectată de posibila agravare a bolilor cronice de care suferi.

image

Specialistul nostru
dr. Adina Grigorescu


medic specialist oftalmolog


Metodele de chirurgie refractivă se folosesc pentru persoanele cu miopie, hipermetropie sau cu astigmatism. Presbiopia nu se corectează, de obicei, prin chirurgie refractivă, deşi cercetătorii experimentează în acest sens.  Multe opţiuni de corectare a defectelor de dioptrii constau în folosirea laserului Excimer, care modifică raza de curbură a corneei, prima lentilă a ochiului, sau în proceduri de implantare de lentile intraoculare, de obicei din categoria celor multifocale.

Oricărui candidat pentru chirurgia refractivă i se fac examene oculare amănunţite şi, în funcţie de rezultatul acestora şi de factori ca vârsta, anumite afecţiuni sistemice sau alte afecţiuni oculare, precum şi de  intervenţii chirurgicale în antecedente, se stabileşte dacă pacientul respectiv poate beneficia de vreuna dintre procedurile cu laser şi care dintre ele este cea mai potrivită. Medicul va discuta cu pacientul şi care sunt posibilele riscuri ale intervenţiei chirurgicale şi care este

image

conduita postoperatorie, adică frecvenţa controalelor şi tipul de tratament necesar.

Beneficiu

Afinele şi strugurii te ajută să vezi mai bine în timpul nopţii.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite