Ghid de supravieţuire pe caniculă
0
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis prognoza pentru următoarele luni: temperaturile medii vor depăşi 35 de grade Celsius. Nici noaptea nu vom fi mai feriţi de aerul încins. Cu alte cuvinte, vine canicula!
Canicula insuportabilă a lăsat pustii străzile Reşiţei
Timişoara: Sute de persoane răpuse de caniculă
Cei care merg în vacanţă în această perioadă şi se pot răcori în apa mării sau în piscine nu resimt canicula atât de intens, ba chiar se bucură de temperaturile crescute. Însă dacă te numeri printre cei care sunt nevoiţi să meargă zi de zi la serviciu pe asfaltul topit din cauza căldurii şi să caute un petic de umbră sub un copac cât timp aşteaptă mijloacele de transport în comun, trebuie să-ţi iei măsuri de precauţie.
Corpul are un sistem de autoreglare termică
În mod normal, organismul produce căldură ca urmare a proceselor metabolice care au loc în interiorul lui. Însă căldura generată trebuie eliminată, în caz contrar existând riscul supraîncălzirii corpului. Pentru a evita astfel de probleme, organismul este prevăzut cu un mecanism de autoreglare termică. Mai precis, temperatura normală a corpului, care variază în funcţie de individ de la 36,1 până la 37,8 grade Celsius, este menţinută de hipotalamus, o mică porţiune a creierului. El are rolul de a regla producerea şi pierderea de căldură.
Acest mecanism funcţionează perfect numai dacă temperatura exterioară îi permite. Însă când afară sunt peste 36 de grade Celsius, hipotalamusul intră în alertă. Astfel, atunci când temperatura exterioară este mai mare decât cea a corpului, termoreceptorii aflaţi la nivelul pielii, ţesuturilor profunde şi organelor transmit semnale de alertă către centrul de reglare termică, adică spre hipotalamus. Acesta, la rândul lui, dictează o creştere a fluxului sanguin la nivelul pielii şi sporirea secreţiei de transpiraţie.
Ventilare prin transpiraţie
Specialiştii ne atrag atenţia că este foarte important ca organismului să i se permită să transpire. Pare simplu, însă există o serie de factori care împiedică funcţionarea normală a glandelor sudoripare şi, prin urmare, afectează mecanismul de autorăcire. Consecinţa este creşterea serioasă a temperaturii interne a corpului, ce poate culmina cu un şoc termic care pune în pericol viaţa. Factorii care împiedică transpiraţia sunt:
-umiditatea excesivă din mediul ambient
-lipsa curenţilor de aer din atmosferă
-hainele prea strâmte
-anumite medicamente care inhibă activitatea acetilcolinei, un neurotransmiţător ce favorizează producerea transpiraţiei (anticolinergice).
Când apare şocul termic
În perioadele caniculare, în lipsa mijloacelor de ventilare a organismului, temperatura internă poate creşte foarte mult. În unele situaţii, chiar dacă temperatura de la nivelul pielii se încadrează între limitele normale, între 36 şi 37 de grade Celsius, cea din interiorul corpului poate depăşi 37 de grade Celsius.
Iar în momentul în care ajunge la peste 42 de grade Celsius, proteinele din corp se coagulează, formează cheaguri şi blochează funcţionarea normală a organelor, ceea ce duce, în scurt timp, la oprirea funcţiilor vitale.
Specialistul nostru
Dr. Radu Leon George medic de familie competenţă în fiziokinetoterapie
Există afecţiuni care predispun la transpiraţie abundentă, chiar în lipsa temperaturilor caniculare. Dintre acestea, cele mai frecvente ar fi tulburările endocrinologice: hipertiroidia, obezitatea, anumite neoplazii (neoplasm pulmonar, limfoame maligne), afecţiuni ale hipotalamusului, sindroamele febrile de etiologii diverse (infecţioase, imunologice, neoplazice).
Indicat ar fi să se evite ieşirea din casă la orele cu temperaturi ridicate, să se respecte medicaţia bolii de bază care determină transpiraţia şi să se consume multe lichide, pentru a evita deshidratarea.
Căldura extremă ne poate îmbolnăvi
Când temperatura de afară o depăşeşte cu mult pe cea corporală, iar mecanismul natural de autorăcire, adică transpiraţia, nu mai face faţă valului de căldură, există riscul apariţiei unor disfuncţionalităţi grave la nivelul organelor.
> Edeme la nivelul picioarelor
Acestea apar cu preponderenţă la începutul sezonului torid şi sunt cauzate de dilatarea vaselor de sânge periferice, ca urmare a trecerii de la temperaturile suportabile ale primăverii la caniculă. De asemenea, umflarea membrelor inferioare, în special a gleznelor, este un simptom al retenţiei de apă şi de săruri minerale.
> Sincope
Acestea se manifestă prin ameţeli atunci când stăm în picioare sau chiar prin pierderi temporare ale stării de conştienţă. Sunt considerate consecinţe ale deshidratării, ale dilatării vaselor periferice şi ale circulaţiei sanguine deficitare, care culminează cu o proastă irigare a organelor vitale. Sincopele sunt frecvente în special la persoanele care suferă de afecţiuni cardiovasculare sau care îşi administrează diuretice când temperatura de afară este foarte mare.
Nivelul de transpiraţie creşte în funcţie de efortul fizic depus
> Crampe musculare
Aceste simptome, însoţite de dureri puternice în zona braţelor, picioarelor şi abdomenului, apar mai ales în urma efortului fizic efectuat într-un mediu cu temperaturi mari. Cauzele sunt deshidratarea şi pierderea unei cantităţi importante de săruri minerale prin intermediul transpiraţiei excesive.
> Iritaţii ale pielii
Mici băşicuţe roşii, însoţite de mâncărimi pot apărea, din cauza căldurii, pe faţă, gât, umeri, clavicule, sub sâni, dar şi în zona genitală, mai ales la bărbaţi. Cea mai mare incidenţă a acestei probleme se înregistrează în rândul copiilor. Specialiştii atrag atenţia că aceste iritaţii favorizează intrarea în organism a stafilococilor.
> Epuizare fizică şi psihică
Simptomele epuizării cauzate de temperaturile caniculare includ setea persistentă, anxietatea, ameţelile, senzaţia de slăbiciune şi de leşin, durerile de cap puternice. Temperatura internă a corpului poate ajunge până aproape de 40 de grade Celsius. Persoana în cauză poate avea pulsul neregulat, poate suferi de hipotensiune legată de poziţia ortostatică (în picioare) şi are respiraţia rapidă şi slabă.
> Şoc termic
Acesta constituie o urgenţă medicală şi se manifestă prin creşterea temperaturii interne a corpului peste 40 de grade Celsius, prin alterarea stării de conştienţă şi prin convulsii. Cele mai afectate sunt persoanele vârstnice cu afecţiuni cronice. În cazul şocului termic, funcţia de autoreglare termică a hipotalamusului este afectată, ceea ce duce la o insuficienţă la nivelul mai multor organe şi, dacă nu se iau măsuri în timp scurt, poate surveni decesul.
Primul ajutor în caz de şoc termic
-Dacă un apropiat are pielea fierbinte şi uscată, delirează, are convulsii şi/sau este inconştient, sună imediat la urgenţă (112)! În timp ce aştepţi ambulanţa, încearcă să duci persoana respectivă într-un loc răcoros şi aşaz-o în poziţie orizontală
-Ridică-i picioarele, descoperă-i bustul şi încearcă să o răcoreşti pulverizându-i apă pe faţă, nu mai rece de 25-30 de grade Celsius
-Condu-o într-un loc răcoros, dar nu-i da aspirină sau paracetamol
-Dacă şi-a pierdut cunoştinţa, aşaz-o pe o parte.
Vârstnicii şi copiii, cei mai vulnerabili
Vârsta înaintată este asociată cu o scădere a rezistenţei la temperaturile ridicate, deoarece mecanismul de autorăcire nu mai funcţionează la fel de bine ca în tinereţe, iar numărul glandelor sudoripare este mai mic.
Dacă te simţi rău dintr-o dată, mergi într-un loc răcoros şi, eventual, ventilat
În plus, vârstnicii nu mai simt la fel de intens senzaţia de sete. De aceea, ei sunt cei mai predispuşi riscului de a suferi un şoc termic. Copiii sunt şi ei vulnerabili în faţa căldurilor extreme, deoarece metabolismul lor este diferit de cel al adulţilor.
Boli care cresc riscul de deces
-Diabetul zaharat de tip I (insulinodependent ) sau de tip II (non-insulinodependent)
-Boala Alzheimer
-Tulburările psihice şi comportamentale cauzate de consumul excesiv de alcool sau de narcotice
-Bolile psihice, cum este shizofrenia sau alte afecţiuni delirante
-Afecţiunile cardiovasculare, boala coronariană
-Bronhopneumopatia obstructivă cronică
-Afecţiunile renale: insuficienţa renală, pietrele la rinichi
Aşa te poţi răcori!
Pierderea de lichide prin transpiraţie trebuie compensată printr-un consum corespunzător de apă. Însă nu doar cantitatea de apă băută în zilele toride este importantă, ci şi modul în care o bem. Dacă bem apa prea rece, efectul este de stimulare a transpiraţiei şi, deci, de deshidratare. Recomandarea specialiştilor este ca apa să fie la o temperatură cu doar câteva grade mai mică decât cea ambientală.
De asemenea, medicii ne sfătuiesc să nu aşteptăm să ni se facă sete pentru a bea, ci să ne hidratăm în mod constant. În plus, dacă bem o cantitate mare de apă deodată, organismul nu este capabil să asimileze decât o parte din cantitatea introdusă în corp, iar pe restul îl elimină. Efectul este, prin urmare, tot de favorizare a deshidratării.
Completează aportul de apă cu alte lichide
Obiceiul de a bea doar apă plată fără minerale, pe tot parcursul unei zile, poate duce la o tulburare gravă, numită intoxicaţie cu apă (hiponatremie), adică un nivel foarte scăzut de sodiu, dar şi de alte săruri minerale.
Bea câteva înghiţituri de apă la fiecare jumătate de orăFoto: Photoland/Age Fotostock, Guliver/Rex Features, Fotolia, Shutterstock, Graphic News
Pentru a suplini şi cantitatea de săruri minerale eliminate odată cu transpiraţia este bine să mâncăm pe parcursul întregii zile fructe şi legume proaspete, cu un conţinut valoros de apă: pepene roşu, citrice, dovlecel, roşii, castraveţi.
De asemenea, cantitatea zilnică recomandată de lichide în perioadele cu temperaturi caniculare poate fi completată şi prin supe: de roşii, de castraveţi cu iaurt, de dovlecei, de morcovi. Acestea pot fi consumate la temperaturi puţin mai scăzute decât cea a încăperii.
Trucuri ca să faci faţă căldurii
-Mănâncă mai mult salate şi supe uşoare de legume şi evită consumul de alimente grase, care necesită eforturi mari din partea organelor implicate în digestie. Atunci când acestea sunt nevoite să „lucreze” prea mult, temperatura internă a corpului creşte.
-Îmbracă-te cu haine cât mai lejere, pentru a permite pielii să „respire“. Hainele prea strâmte împiedică răcorirea naturală a organismului prin transpiraţie şi determină corpul să reţină apă. Poartă îmbrăcăminte din ţesături naturale, cum sunt cele din in, mătase sau din bumbac, în culori deschise.
Un alt avantaj al acestora este că nu dau iritaţii ale pielii, aşa cum fac hainele din fibre sintetice (lycra, nylon, spandex). Nu uita nici de şepcuţe sau de pălăriuţele cu boruri largi, care te protejează de insolaţie.
-Există câteva metode artificiale pentru răcorirea corpului: prin contactul direct cu corpuri reci şi prin curenţi de aer sau prin contactul cu apa. Aşadar, un duş la temperatura camerei te poate revigora după o zi toridă.
De asemenea, curenţii produşi de aparatul de aer condiţionat sau de ventilator te pot pune pe picioare după câteva ore petrecute în temperaturi caniculare. Totuşi, ai grijă ca temperatura încăperii în timpul utilizării aparatului de aer condiţionat să nu scadă sub 25 de grade Celsius, deoarece impactul asupra corpului va fi mai mare atunci când ieşi din nou afară.
-Dacă te afli pe stradă şi simţi că te doboară căldura, intră în cel mai apropiat magazin prevăzut cu aparate de aer condiţionat şi stai acolo 10-15 minute, până ce te redresezi. Bea şi un pahar cu apă, dar ai grijă să nu fie prea rece!
Săruri pentru rehidratare rapidă
Dacă ai gura uscată, crampe musculare, o stare generală de rău, iar cantitatea de urină este redusă, este posibil să fii deshidratat. Această problemă are două forme: deshidratare moderată şi deshidratare severă.
În cazul formei moderate, specialiştii recomandă administrarea sărurilor de rehidratare orală sub formă de prafuri care conţin sodiu, potasiu şi glucoză, deci refac şi echilibrul electrolitic. În cazul deshidratării severe, manifestată prin stare de confuzie şi prin slăbiciune generală, se impune intervenţia medicului.
Ai grijă la ceaiuri!
Ceaiurile sunt foarte sănătoase vara, pentru că au efect răcoritor, mai ales dacă le bei călduţe sau la temperatura camerei. În cazul în care le bei prea reci, acestea pot creşte producerea de transpiraţie. Totuşi, unele dintre ele, în loc să te hidrateze şi să te răcorească, te deshidratează.
Este cazul infuziilor din coada-calului, coada-şoricelului, cozi de cireşe, mătase de porumb şi de urzică, care stimulează eliminarea apei din corp prin transpiraţie şi prin urină. Sunt de preferat cele de mentă, afine, măceşe şi de cătină. Şi ceaiul verde poate fi băut vara, dar nu mai mult de două ceşti pe zi, deoarece poate da insomnii.
Specialistul nostru
Dr. Mihaiela Coman, medic specialist medicină de urgenţă Spitalul Militar Central
Hidratarea este esenţială pe timp de vară şi trebuie să bem doi-trei litri de lichide pe zi. Se evită consumul de alcool. De asemenea, este indicat să folosim aerul condiţionat şi să stăm în locuri răcoroase. În situaţia în care apare şocul termic, trebuie să ne hidratăm.
Totodată trebuie să mergem într-un loc răcoros şi să facem o răcire a corpului prin comprese cu apă rece. Dacă simptomele precum durerea de cap, ameţeala şi umflarea picioarelor nu dispar după acordarea primului ajutor sau sunt asociate cu vărsături, trebuie să mergem la spital, pentru a face perfuzie intravenoasă cu ser fiziologic şi soluţie Ringer.
Se încarcă comentariile...
