Ficatul, bucătarul organismului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ficatul, bucătarul  organismului
Ficatul, bucătarul organismului

Ficatul funcţionează ca un adevărat creier al sistemului digestiv, pentru că analizează toate substanţele ce intră în organism şi „gândeşte” care dintre acestea sunt cu adevărat necesare pentru menţinerea stării de sănătate.

Este cel mai voluminos organ din corp (cântăreşte în medie 2 kg), îşi poate mări sau micşora volumul în funcţie de spaţiul pe care îl are la dispoziţie şi se regenerează.

Acestea sunt însă doar o parte dintre caracteristicile care dau unicitatea ficatului în comparaţie cu celelalte organe. De fapt, acesta are peste 500 de funcţii care îl fac indispensabil organismului.

Are o listă lungă de sarcini

Sintetizează o varietate de substanţe indispensabile bunei funcţionări a organismului, printre care glucide, proteine şi lipide. Una dintre cele mai importante proteine este albumina, ce reprezintă aproximativ 60 la sută din proteinele plasmei sanguine. De asemenea, ficatul sintetizează factorii de coagulare a sângelui. Prin urmare, alterarea acestei funcţii hepatice diminuează nivelul proteinelor în sânge şi produce tulburări de coagulare.

Participă la menţinerea glicemiei în limitele normale. Mai exact, ficatul, împreună cu muşchii, transformă glucoza rezultată din digestia glucidelor din alimentaţie în rezerve de energie (glicogen) prin procesul de glicogeneză. Între mese, ficatul transformă din nou glicogenul în glucoză, pentru a elibera exact nivelul de energie necesar funcţionării organismului.

Formează rezerve de vitamine: A, D, E, K şi cele din complexul B şi le eliberează în sânge atunci când organismul are nevoie de ele.De asemenea, la nivelul ficatului sunt stocate şi elementele nutriţionale care ne feresc de anemie: fierul şi vitamina B12.

Are rolul de filtru al substanţelor introduse în organism. Astfel, ficatul triază substanţele toxice şi deşeurile şi le transformă în particule minuscule şi uşor de eliminat din organism. De asemenea, metabolizează substanţele nocive (inclusiv drogurile şi alcoolul) şi le atenuează efectele. Şi majoritatea medicamentelor trec prin ficat înainte de a ajunge în sânge. Astfel, atunci când ficatul suferă, trebuie să fii atent la tratamentele medicamentoase metabolizate sau eliminate la acest nivel, deoarece există riscul unui supradozaj.

Reglează concentraţia lipidelor din sânge şi asigură sinteza şi degradarea colesterolului.

Favorizează eliminarea substanţelor toxice produse în organism. Mai exact, transformă amoniacul rezultat în urma oxidării aminoacizilor (substanţe necesare pentru sinteza proteinelor) în uree, pentru a fi uşor de eliminat de către rinichi.

Produce hormoni care controlează fluxul sanguin şi temperatura corpului. În plus, are o influenţă majoră asupra hormonilor sexuali şi tiroidieni.

image

Majoritatea medicamentelor sunt metabolizate la nivelul ficatului



Prima linie de apărare

Ficatul este unul dintre organele cu cel mai mare număr de leucocite (globule albe) din corp. Specialiştii estimează că acesta conţine, în mod normal, aproximativ 1.010 celule imunocompetente. Iar prin poziţia sa anatomică, ficatul reprezintă prima linie defensivă a organismului.

Practic, la acest nivel, agenţii patogeni sunt puşi în aşteptare, astfel încât întregul sistem imunitar să aibă timp să-şi scoată la înaintare toate armele pentru a-şi anihila inamicii. De asemenea, în cadrul studiilor desfăşurate de-a lungul timpului pentru observarea acestui organ, cercetătorii au observat în ficat prezenţa interleukinei 7 (IL 7) şi citokinei, două elemente care intervin în diferenţierea celulelor T (celule imunitare).

Poate produce insulină

Hepatocitele se comportă ca celulele stem, având capacitatea de a se transforma în celule necesare pentru îndeplinirea anumitor funcţii ale ficatului, după nevoie. Mai mult, oamenii de ştiinţă de la Centrul Medical Sheba din Tel Hashomer, Israel, au descoperit că pot reprograma celulele hepatice pentru a produce insulină, în condiţiile în care pancreasul nu este capabil să îndeplinească această funcţie.

Pentru a face acest lucru, echipa medicului Sarah Ferber a introdus un virus inofensiv, care purta gena Pdx-1, specifică pancreasului, într-o serie de celule hepatice. Deşi gena în cauză nu a intrat în ADN-ul ficatului, acesta a început să producă proteina Pdx-1 şi, implicit, să elibereze insulină în organism. Această descoperire ar putea fi folosită în curând în cazul persoanelor diabetice cu un ficat sănătos. Potrivit specialiştilor, fiind vorba de propriile celule ale organismului (din ficat), este exclus riscul respingerii acestora.

image

Specialistul nostru
Livia Nena


biolog nutriţionist

Pentru menţinerea unui ficat sănătos, trebuie să ţinem seama de faptul că sunt alimente care, consumate frecvent sau în exces, pot dăuna ficatului. Pentru persoanele care au deja o afecţiune hepatică, se impune un regim special de cruţare a ficatului. Prin urmare, trebuie evitate băuturile alcoolice, cărnurile grase şi afumate, prăjelile de orice tip, brânzeturile grase şi fermentate, excesul de ouă (maximum trei ouă pe săptămână), legumele uscate (mazăre, fasole, linte), băuturile acidulate sintetice, produsele alimentare cu aditivi.

Se recomandă carnea slabă de pui, curcan, vită, peşte slab, brânză slabă de vacă, iaurturi, lapte bătut, urdă, caş, pâine integrală, legume (fierte sau crude, sub formă de salate), prăjituri de casă. Pentru revigorarea ficatului se recomandă un complex de vitamine.

Bila descompune grăsimile

Principala secreţie a ficatului este bila, un lichid galben-verzui, care are rolul de a favoriza digestia grăsimilor, de a neutraliza aciditatea gastrică şi de a întreţine echilibrul florei intestinale, împiedicând apariţia infecţiilor.

De asemenea, bila colectează şi elimină toxinele. Este secretată de ficat doar în timpul digestiei, în restul timpului fiind depozitată în vezica biliară (colecist).                        

image


Din ce cauze suferă ficatul

image

Analizele anuale scot la iveală o eventuală afecţiune hepatică


De cele mai multe ori, ficatul suferă din cauza alimentaţiei haotice, bogate în:

Alimente prăjite sau procesate şi cu aditivi chimici;

Grăsimi hidrogenate şi trans;

Acizi graşi esenţiali omega 6. În exces, aceştia sunt dăunători pentru ficat. Se găsesc în uleiurile rafinate de porumb, de soia, de şofrănel;

Grăsimi saturate (precum untul şi slănina);

Carne roşie şi măruntaie;

Produse de patiserie şi dulciuri concentrate (ciocolată, torturi, prăjituri cu frişcă);

Alimente foarte sărate.


Ce alte funcţii sunt afectate

Deoarece ficatul are foarte multe „îndeletniciri” şi interrelaţionează cu celelalte organe ale corpului, orice afectare cât de mică a acestuia se resimte sub forma unor dezechilibre ale funcţionării întregului organism.

Astfel, digestia este perturbată din cauza tulburărilor de la nivelul bilei, pot apărea crize de astm (sistemul respirator), creşte riscul instalării varicelor şi hemoroizilor (sistemul circulator), se modifică debitul şi compoziţia urinei (aparatul urinar), pot apărea dureri de cap şi nevralgii (sistemul nervos) şi, de asemenea, se pot instala afecţiunile reumatismale (sistemul osteo-muscular).

Alcoolul, inamic de clasă

image

Asemenea alimentelor, alcoolul este transformat în particule minuscule de către ficat, pentru a facilita eliminarea lui din organism. Însă, dacă bei mai multe băuturi alcoolice decât poate ficatul să proceseze, ia naştere un dezechilibru care interferează cu sinteza proteinelor, grăsimilor şi carbohidraţilor.

În plus, procesul de detoxifiere a ficatului este perturbat, la fel şi activitatea sistemului imunitar. Afectarea ficatului este în strânsă legătură cu cantitatea de alcool consumat şi cu calitatea acestuia. Astfel, o persoană care bea zilnic alcool, chiar dacă nu se îmbată, riscă să sufere de afecţiuni hepatice induse de alcool, dintre care cea mai gravă este ciroza. În plus, excesul de alcool creşte toxicitatea de la nivelul ficatului, etanolul acumulându-se în celulele hepatice.

Simptomele apar târziu

Pentru că are dimensiuni foarte mari, atunci când are un număr mic de leziuni ficatul nu se manifestă. În general, atunci când apar simptomele, afecţiunile ficatului au evoluat. Îţi dai seama că ficatului nu-i merge bine dacă:

Digestia este lentă şi dificilă.

Ai senzaţia de stomac greu după masă.

Simţi nevoia să dormi după ce ai mâncat.

Nu ai poftă de mâncare la micul dejun.

Ai limba încărcată şi acoperită cu o substanţă albicioasă.

Îţi miroase gura.

Suferi de reflux gastroesofagian.

Ai tenul foarte palid.

Albul ochilor are o tentă gălbuie.

Ameţeşti des şi ai senzaţie de greaţă.

Ai somnul agitat.

Rănile ţi se vindecă foarte greu.


image

Adevărat sau fals despre hepatite cu profesorul doctor Adrian Streinu-Cercel



1«Ficatul se poate apăra singur atunci când este atacat de unul dintre virusurile hepatitice.»

Adevărat. Dacă sistemul imunitar este foarte bine dezvoltat, atunci virusurile hepatitice nu reuşesc să infecteze organismul.

2«Dacă am făcut vaccinul contra hepatitei B în copilărie, nu o mai iau toată viaţa.»

Fals. Vaccinul creează imunitate cinci ani, prin urmare trebuie repetat la acest interval de timp. Atenţie însă, vă puteţi vaccina numai după ce analizele v-au indicat că nu aţi contractat virusul. Dacă în urma analizelor acesta este depistat în sânge, cel mai indicat este să urmaţi un tratament specific.

3«În mare parte din cazuri, virusul hepatitic B dispare singur din organism.»

Fals. După un episod de hepatită acută B, virusul rămâne în organism inactiv şi se poate transmite.

4«Cele mai multe persoane care au contractat virusul hepatitic C fac forma cronică a bolii şi riscă să dezvolte cancer.»

Adevărat. O mare parte din persoanele care suferă de hepatita C pot dezvolta cancer hepatic, însă numai în condiţiile în care boala nu este tratată corespunzător şi la timp.

5«Mă pot vaccina împotriva virusului hepatitic C.»

Fals. Până în prezent, nu a fost realizat un vaccin împotriva hepatitei C.

image

Recomandare editorială



Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel este autorul cărţii „Totul despre hepatite şi virusurile hepatitice“, care cuprinde informaţii complete despre toate cele cinci virusuri ale hepatitei: A, B, C, D şi E.

Gesturi care îl protejează

image

Mai ales vara, sunt recomandate dietele bogate în legume şi în fructe



Pentru ca ficatul să funcţioneze la parametri optimi, îi poţi da şi tu o mână de ajutor. În primul rând, dieta ta trebuie să excludă sau, dacă nu este posibil, să conţină în cantităţi limitate alimente greu de procesat (grăsimi, prăjeli, dulciuri concentrate).
Un alt lucru important pe care trebuie să îl faci pentru a proteja ficatul este să nu iei medicamente la voia întâmplării.

Există cazuri în care dezavantajele medicamentelor asupra ficatului sunt infime în comparaţie cu beneficiile lor în ceea ce priveşte recuperarea stării de sănătate. Aşadar, se recomandă administrarea tratamentelor medicamentoase numai cu acordul medicului, mai ales în cazul copiilor şi al vârstnicilor.

Unul dintre cele mai simple gesturi pe care le poţi face pentru a feri ficatul de boli este să respecţi regulile de igienă.
Prin urmare, medicii îţi recomandă să te speli cu apă şi cu săpun după ce mergi la toaletă şi nu numai. Şi fructele şi legumele trebuie spălate foarte bine înainte de a fi consumate, pentru a evita introducerea în organism a unor substanţe chimice cu care acestea au fost tratate sau a unor bacterii ori virusuri care se transmit prin intermediul mâinilor murdare.

Tot pentru a proteja ficatul, dar şi pentru a preveni alte boli grave la nivelul celorlalte organe, specialiştii atrag atenţia asupra importanţei contactului sexual protejat cu prezervativ, renunţării la fumat şi limitării consumului de alcool.

image

Cafeaua scade efectul alcoolului



Un studiu efectuat pe un eşantion de 125.000 de persoane a scos la iveală că o ceaşcă de cafea pe zi reduce efectele negative ale consumului de alcool asupra ficatului. Conform cercetătorilor de la Divizia de Cercetare Oakland din California, cafeina ajută la eliminarea etanolului acumulat la nivelul ficatului în urma consumului zilnic de băuturi alcoolice.

Nu mânca seara târziu!

Potrivit specialiştilor în cronobiologie, între orele 1 şi 3 dimineaţa, ficatul este foarte activ. De aceea, este indicat să nu-i dăm de lucru luând mese grele la ore târzii în noapte. În caz contrar, activitatea intensă a ficatului ne va tulbura somnul şi, prin urmare, ne vom trezi foarte obosiţi dimineaţa. În schimb, momentul de relaxare a ficatului este între orele 13 şi 15.

image

Sportul «slăbeşte» ficatul gras



Cea mai frecventă afecţiune hepatică cronică este steatoza hepatică sau ficatul gras. Apare din cauza alimentaţiei nepotrivite şi a consumului exagerat de alcool. Cercetătorii de la Serviciul Zonal de Sănătate din Sidney au efectuat un studiu ale cărui rezultate au demonstrat că 150 de minute de exerciţii fizice pe săptămână ameliorează indicii hepatici.

Teste care indică afecţiunile

Bilirubina (produs de degradare a hemoglobinei). Creşte în hepatita acută, în ficatul gras alcoolic, în ciroza hepatică colestatică sau în anemii hemolitice.

Amoniul (produs de degradare a proteinelor). Un nivel crescut indică ciroza.

Albuminele (proteine produse de ficat) au o concentraţie scăzută în ciroză.

ALT (GPT) (o enzimă hepatică) are rol în metabolismul proteinelor. Creşte în hepatita acută sau cronică, ciroză, cancer, ficat gras alcoolic.

AST (GOT) (enzimă cu rol în metabolismul aminoacizilor) creşte în aceleaşi condiţii ca ALT.

GGT (enzimă). Un nivel crescut se înregistrează în hepatită, ciroză şi în cancer.

Fosfataza alcalină (enzimă ce se elimină prin bilă) creşte în icterul mecanic (obstrucţia fluxului biliar către tubul digestiv).

Protrombina (substanţă proteică produsă de ficat) scade în ciroză şi în hepatita acută severă.

Topul plantelor hepatoprotectoare

1Anghinarea conţine flavonoizi şi un compus amar care are efect benefic asupra ficatului, mai ales în bolile cronice cu predispoziţie spre ciroză.

image

2Sunătoarea

este bogată în colină, o substanţă care împiedică „îngrăşarea” ficatului. De asemenea, ceaiul preparat dintr-o linguriţă de plantă uscată la 250 ml de apă clocotită ameliorează starea bolnavilor de hepatită cronică, dacă este consumat de câte două-trei ori pe zi timp de două săptămâni.

3Rostopasca este renumită pentru tratarea ficatului şi are efecte tonice şi regeneratoare. În plus, această plantă stimulează secreţia de bilă, în cazul aşa-zisei bile „leneşe”.

4Spanacul are în compoziţie betaină, o substanţă folosită de foarte mult timp în tratarea afecţiunilor hepatice.
5Busuiocul are o acţiune directă asupra celulelor hepatice, stimulând procesarea grăsimilor, coloranţilor chimici şi alcoolului.

image

Specialistul nostru
Dr. Ruxandra Constantina


medic de familie
competenţă în apifitoterapie,
reflexoterapeut

Una dintre cele mai eficiente plante pentru afecţiunile hepatice este armurariul, cu efect de regenerare a celulelor hepatice. Se ia sub formă de infuzie combinată, care se prepară din una-două linguriţe de pulbere de seminţe. Se lasă la înmuiat într-o jumătate de cană de apă de seara până dimineaţa, când se filtrează.

Maceratul se pune deoparte, iar peste pulberea rămasă se adaugă o cană cu apă fierbinte. Se combină cele două extracte şi se beau câte trei căni pe zi. Şi anghinarea are proprietăţi hepatoprotectoare. Se administrează sub formă de infuzie, pe care o prepari dintr-o linguriţă de frunze de anghinare la 250 ml de apă clocotită. Se recomandă câte două căni de infuzie pe zi.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite