Enzimele îţi prelungesc viaţa
0
Una dintre consecinţele evoluţiei de la consumul de alimente crude la gustoasele mâncăruri gătite şi procesate este privarea organismului de o serie de elemente vitale pentru o digestie corectă, şi implicit, pentru menţinerea stării de sănătate, enzimele.
Toate procesele biochimice din organism, inclusiv cele care ne ajută să vedem, să gândim, să respirăm, se produc în cazul unei persoane sănătoase la viteze impresionante, iar acest lucru se datorează enzimelor.
Acestea sunt nişte proteine fără de care reacţiile chimice din corp s-ar produce mult mai lent, iar digestia pur şi simplu nu ar avea loc şi, prin urmare, nu am mai exista.
Au roluri bine determinate
În corp există două categorii de enzime, fiecare dintre ele având un rol bine determinat şi neexistând posibilitatea înlocuirii unora cu altele: enzimele metabolice şi enzimele digestive. Cele din prima categorie, enzimele metabolice, mai sunt numite şi „scânteia vieţii” sau „energia vieţii” şi asta pentru că niciuna din miliardele de celule din corp nu ar funcţiona normal fără ele.
În fiecare dintre aceste celule există aproximativ 1.300 de enzime diferite, care se pot combina cu anumite coenzime (derivaţi ai vitaminelor) şi astfel formează în jur de 100.000 de variaţii chimice care ne ajută să vedem, să auzim şi să ne mişcăm. De asemenea, enzimele constituie „cărămizile“ care asigură o dezvoltare sănătoasă a organismului şi, în plus, ne ajută să combatem agenţii patogeni.
Sintetizează elementele nutritive
Enzimele digestive sunt elementele-cheie pentru realizarea digestiei, extragerea substanţelor nutritive din alimentele pe care le consumăm şi pentru eliminarea reziduurilor.
Acestea se găsesc în mod natural în organism, însă sunt produse în cantităţi limitate. Majoritatea enzimelor digestive sunt secretate de pancreas, dar şi ficatul, vezica biliară, intestinul subţire, stomacul şi colonul au rolul lor esenţial în producerea enzimelor care completează digestia.
Se «consumă» odată cu înaintarea în vârstă
Studiile arată că fiecare dintre noi moşteneşte de la părinţi un anumit potenţial enzimatic. În mod normal, până la 20 de ani, organismul produce suficiente enzime pentru a îndeplini toate funcţiile vitale fără a fi nevoie de suplimentarea acestora. Însă după această vârstă, resursele enzimatice scad.
Potrivit cercetătorilor, nivelul de enzime din salivă, de exemplu, este de 30 de ori mai mare la persoanele tinere, până în 30 de ani, decât în cazul celor care au trecut de 69 de ani. Aceeaşi situaţie e valabilă şi în cazul amilazei, o enzimă responsabilă cu digestia carbohidraţilor.
Influenţează starea de spirit
Carenţele enzimatice afectează sănătatea fizică, dar au un impact major şi asupra stării psihice, susţin specialiştii. Insuficienţa enzimelor digestive face ca particulele alimentare nedigerate să ajungă direct în sânge, acţionând ca nişte antigeni şi declanşând o reacţie din partea sistemului imunitar.
Rezultatul acestui proces este formarea în organism a unor molecule mai mari care, atunci când sunt produse în exces, acţionează asupra sistemului nervos central, provocând tulburări de dispoziţie.
Când nivelul lor creşte
Tulburările digestive pot fi cauzate de o deficienţă enzimatică
Şi un nivel prea ridicat de enzime este un semnal de alarmă. Un exemplu în acest sens îl reprezintă concentraţia mare în sânge a unor enzime cardiace, cum este creatin fosfokinaza, atrag atenţia specialiştii.
Un nivel limitat de enzime cardiace în sânge este normal într-un organism sănătos, însă dacă acesta creşte, poate semnala instalarea unei afecţiuni cardiace sau chiar declanşarea unui infarct miocardic. Aceeaşi situaţie este valabilă şi în cazul transaminazelor hepatice, valorile ridicate ale acestora semnalând existenţa unei tulburări la nivelul ficatului.
Ajută creierul să se dezvolte
Şi sănătatea creierului depinde tot de o enzimă, susţin oamenii de ştiinţă de la Universitatea Washington. Aceştia au descoperit că enzima AMPK, cunoscută pentru rolul său în protecţia împotriva diabetului, cancerului şi hipertensiunii, are şi rolul de a menţine funcţiile creierului la parametri optimi.
Studiul cercetătorilor a fost realizat pe şoareci de laborator şi a arătat că, prin extragerea acestei enzime din embrion, creierul cobailor a scăzut în dimensiuni cu 50 la sută. Potrivit specialiştilor, enzima AMPK previne deteriorarea celulelor stem neuronale.
De ce apar alergiile
În situaţia în care, din anumite cauze (unele afecţiuni, alimentaţie incorectă sau consum excesiv de alcool) avem carenţe enzimatice, digestia alimentelor este îngreunată. Ba, mai mult, dacă nu sunt complet „mărunţite“ de enzimele de pe tractul digestiv, particule mari de alimente pot ajunge prin vilii intestinului direct în sânge.
Acestea sunt imediat depistate de celulele sistemului imunitar, care încep să le atace ca şi cum ar fi agenţi străini care invadează organismul. Din acest moment, alimentul respectiv este perceput ca un inamic de sistemul imunitar şi, prin urmare, atunci când este consumat, apar simptomele specifice alergiilor.
Specialistul nostru
Prof. dr. Carol Stanciu
medic primar gastroenterolog
Preşedintele Societăţii
Române de Gastroenterologie
Fiecare celulă din organism are un echilibru enzimatic, care este specific specializării sale. Dacă mă refer, de exemplu, la pancreas, ce are o secreţie exocrină, constituită în special din enzime implicate în digestia proteinelor şi mai ales grăsimilor, aş putea enumera ca factori care duc la dezechilibre alcoolul, leziunile organice ale canalelor pancreatice (tumori, stricturi benigne din pancreatita cronică) sau blocarea acestora (ampulom vaterian, calcul inclavat în coledoc), bolile autoimune şi unele medicamente.
Dacă nivelul enzimelor pancreatice scade, aşa cum se întâmplă în pancreatita cronică, apare un sindrom de malabsorbţie, uneori major, caracterizat prin scaune moi cu un conţinut anormal de grăsimi (steatoree), scădere ponderală şi hipovitaminoze severe.
PH modificat, digestie grea
Consumate proaspete, fructele şi legumele completează necesarul de enzime al corpului
Fiecare enzimă are nevoie de un anumit pH pentru a funcţiona la parametri optimi. Acesta poate varia de la 1,5 pentru pepsină, una dintre enzimele stomacale ce descompun proteinele, la 8 pentru lipază (enzimă produsă de pancreas pentru digestia grăsimilor). Modificările pH-ului îngreunează digestia. Acestea sunt cauzate de tulburări la nivelul organelor unde se produce digestia sau de procesarea simultană a mai multor grupe de alimente (cum se întâmplă în stomac).
Combină corect alimentele
Clasica asociere a fripturii cu cartofi este dăunătoare, nu neapărat pentru că ar elibera substanţe chimice nocive, ci pentru că îngreunează digestia, suprasolicitând resursele enzimatice ale organismului. În timp ce digestia carbohidraţilor din cartofi începe din gură, prin intermediul enzimelor ce se găsesc în salivă, proteinele sunt digerate de-abia în stomac.
Secreţia simultană şi în cantităţi mari a mai multor enzime din categorii diferite duce la un consum excesiv de energie în detrimentul altor funcţii ale organismului. În această situaţie, digestia se produce lent, iar consecinţa este instalarea balonărilor, constipaţiei şi, în general, a tulburărilor digestive. În plus, în cazul acestei combinaţii, există riscul ca unele particule de proteine să ajungă direct în sânge, fără a fi digerate.
Principalele enzime digestive
Fiecare grupă de alimente are nevoie de o enzimă specifică pentru a fi digerată. Astfel, carbohidraţii sunt procesaţi în prezenţa amilazei, proteinele cu ajutorul proteazei, iar grăsimile sunt procesate prin intermediul lipazei. Alte enzime importante pentru realizarea corectă a digestiei sunt:
- Celulaza este responsabilă cu digestia fibrelor alimentare prezente în special în fructele şi în legumele proaspete. Această enzimă acţionează, de asemenea, ca un bun antioxidant, ataşându-se de metalele toxice introduse în organism, în vederea eliminării lor.
- Maltaza transformă carbohidraţii complecşi din cereale în glucoză, mai uşor asimilabilă.
- Lactaza este responsabilă cu digerarea produselor lactate.
- Fitaza are un rol important în procesul de digestie în general şi, în plus, ajută la sinteza vitaminelor din complexul B.
- Sucraza este responsabilă cu procesarea zaharurilor conţinute de majoritatea alimentelor.
Cum se produce digestia
În gură se găsesc o parte din enzimele necesare primei etape a digestiei carbohidraţilor, amilazele. Acestea sunt produse de glandele salivare.
În stomac, proteinele sunt „mărunţite“ cu ajutorul proteazei, o enzimă produsă la acest nivel, dar şi în pancreas. Carbohidraţii trec prin stomac fără a suferi transformări. Tot aici se găseşte acidul clorhidric, care ajută la digestie, deoarece enzimele din stomac acţionează mai bine în mediu acid.
În intestinul subţire se finalizează digestia carbohidraţilor şi proteinelor, transformate în aminoacizi. Tot la acest nivel sunt digerate lipidele, cu ajutorul lipazei, secretată de pancreas şi de intestinul subţire. Lipidele sunt transformate aici în acizi graşi şi în glicerol.
Enzimele din intestinul subţire acţionează într-un mediu alcalin, dar alimentele sunt acide după ce au trecut prin stomac. Acum acţionează bila, care neutralizează acizii stomacali.Toate alimentele digerate ajung, prin vilii intestinului subţire, în sânge, nutrienţii fiind distribuiţi în tot corpul. Reziduurile trec în intestinul gros şi sunt eliminate din corp.
Toate alimentele digerate ajung, prin vilii intestinului subţire, în sânge, nutrienţii fiind distribuiţi în tot corpul. Reziduurile trec în intestinul gros şi sunt eliminate din corp.
Consumă mai multe crudităţi
Rezerva de enzime a organismului este limitată genetic, atrag atenţia specialiştii. De aceea, ar trebui să iei toate măsurile necesare pentru a evita epuizarea acesteia.
- Consumă cât mai multe alimente crude, care asigură digestia respectivelor alimente fără a mai face apel la propriile resurse enzimatice. În unele situaţii, poate fi necesară administrarea de suplimente enzimatice.
- Evită stresul digestiv ce apare în condiţiile unei digestii incorecte. Poţi combate stresul digestiv prin combinarea corectă a alimentelor şi prin reducerea porţiilor.
- Limitează consumul de alimente procesate sau preparate termic la temperaturi mari, deoarece, prin aceste procese, enzimele din alimente sunt distruse, iar pentru a fi digerate, ele consumă o cantitate considerabilă din rezervele proprii de enzime.
Specialistul nostru
Prof. dr. Gheorghe
Mencinicopschi
Directorul Institutului
de Cercetări Alimentare
Enzimele sunt lucrătorii din celulele noastre, partea vie a acestora, fără de care nu poate exista viaţă. În natura lor chimică sunt proteine funcţionale. Există trei mari categorii de enzime. Primele sunt cele alimentare care provin din alimentele vii: fructele şi legumele crude.
Dacă acestea sunt gătite la peste 40 de grade, enzimele se inactivează, pentru că sunt cele mai sensibile la temperaturile înalte. Cea de-a doua categorie, enzimele digestive sunt secretate de tractul digestiv, începând din cavitatea bucală, până în intestine, pancreas şi în ficat, fără de care nu se poate face digestia. A treia categorie sunt enzimele metabolice din interiorul celulelor, care creează energie şi contribuie la generarea impulsurilor nervoase.
Alimente care le cresc eficienţa
Enzimele metabolice nu pot fi suplimentate nici prin alimentaţie, nici prin medicamente, ca în cazul enzimelor digestive. Totuşi, o dietă bogată în vitamine şi în minerale stimulează eliberarea în corp a unor cantităţi mari de enzime metabolice.
Cele mai multe enzime metabolice au nevoie de magneziu (din cacao, germeni de grâu, soia, migdale, alune, spanac, banane, pătrunjel) şi de zinc (din ficat de viţel sau de porc, pâine integrală, peşte, fasole, linte).
Ştiai că...
... unele enzime îşi îndeplinesc sarcinile şi de cinci milioane de ori pe minut?
... carbohidraţii care nu sunt complet digeraţi la nivelul stomacului şi ajung în această formă în intestinul subţire sunt transformaţi de bacteriile de aici în acizi graşi şi, implicit, în depozite de grăsime?
... prin fierbere, enzimele din ouă sunt distruse şi, de aceea, sunt greu de digerat? Din acest motiv, unii specialişti ne recomandă să le consumăm crude. Însă trebuie să fim precauţi, deoarece acestea ar putea conţine Salmonella, unul dintre principalii factori care dau toxiinfecţii alimentare.
... enzimele implicate în digestia proteinelor sunt distruse la o temperatură de peste 40 de grade Celsius, în timp ce amilaza, enzimă cu rol în digestia carbohidraţilor, este distrusă complet la o temperatură de peste 70 de grade Celsius?
Ce enzime îţi lipsesc
Consultă medicul dacă suferi de tulburări digestive
Răspunde la următoarele întrebări pentru a afla dacă organismul tău eliberează o cantitate insuficientă de enzime digestive.
1 Care dintre următoarele situaţii ţi se potriveşte cel mai bine, mai ales atunci când iei în greutate?
A. Grăsimea se depune în mod uniform pe tot corpul.
B. Mă îngraş în special în zona şoldurilor şi coapselor.
C. Am straturi de grăsime mai ales în partea superioară a corpului (în zona abdomenului).
D. Am aceeaşi conformaţie de când eram adolescent.
2 În care dintre aceste categorii se regăsesc alimentele tale preferate?
A.Carbohidraţi (legume, fructe, produse de patiserie, dulciuri concentrate).
B. Alimente grase sau foarte condimentate.
C. Fripturi sau orice alte produse din carne.
D. Lactate.
3 Ce alimente îţi dau probleme digestive?
A. Carbohidraţi (legume, fructe, produse de patiserie, dulciuri concentrate).
B. Alimente grase sau foarte condimentate.
C. Fripturi sau orice alte produse din carne.
D. Lactate.
4 Suferi sau ai suferit vreodată de una dintre aceste afecţiuni:
A. Alergii alimentare, mâini şi picioare reci, sindrom premenstrual, dureri de stomac, erupţii cutanate?
B. Dureri de picioare, artrită, infecţii urinare, eczeme, tulburări ale vezicii biliare sau probleme cu prostata?
C. Constipaţie, infecţii ale urechilor, tulburări ale ritmului cardiac, hipertensiune arterială, insomnie, sciatică?
D.Răceli frecvente, boala lui Crohn, diaree, intestin iritabil sau intoleranţă la lactoză?
Majoritatea A
Digeri greu carbohidraţii
Principala enzimă de care duci lipsă este amilaza, care are rolul de a favoriza digestia carbohidraţilor. Una dintre măsurile pe care ar trebui să le iei este să reduci aportul de dulciuri concentrate, de produse de patiserie, de pâine şi de paste şi să creşti consumul de proteine. Dacă nu eşti un carnivor, poţi opta pentru legumele bogate în proteine, cum sunt soia, fasolea şi mazărea.
Majoritatea B
Ai dificultăţi în procesarea grăsimilor
Ai carenţe de lipază, principala enzimă cu rol în digestia grăsimilor. În această situaţie, trebuie să limitezi consumul de grăsimi şi să renunţi la alimentele prăjite. Îţi este recomandată o dietă bogată în carbohidraţi (în special cei din legume şi din fructe) şi în proteine. În plus, specialiştii sunt de părere că ar trebui să iei suplimente cu ulei de peşte sau de rapiţă pentru a-ţi asigura necesarul zilnic de grăsimi de care are nevoie organismul.
Majoritatea C
Nu asimilezi bine proteinele
Nivelul de protează, principala enzimă implicată în digestia proteinelor, este redus. De aceea, cel mai indicat ar fi să consumi porţii reduse de carne sau de legume bogate în proteine. Atenţie, nu este recomandată excluderea proteinelor din dietă, ci doar un aport redus! De asemenea, dieta ta ideală este bogată în carbohidraţi (atât legume şi fructe, cât şi cereale).
Majoritatea D
Îţi lipsesc mai multe enzime
Faci parte din cazurile puţine de persoane cu o deficienţă combinată de amilază, protează şi de lipază. Pentru că este o situaţie complicată, cel mai bine ar fi să te adresezi unui nutriţionist care să îţi creeze o dietă personalizată. În orice caz, alimentaţia ta trebuie să fie echilibrată, porţiile reduse şi să alternezi toate grupele de alimente de-a lungul unei zile. Proteinele se consumă în special la micul dejun, recomandă specialiştii.
Se încarcă comentariile...
