Cum «ticăie» ceasul intern

Știai că în organismul nostru există un mecanism bine reglat, asemănător unui ceas? Fără el, acţiunile noastre reflexe ar fi realizate haotic. Astfel, noaptea, în loc să dormim, am simţi nevoia să fim activi. Află mai multe despre acest ceas și despre cum ne influenţează sănătatea.

Nu ticăie, nu are nevoie de baterii și teoretic ţine o viaţă. Este vorba despre ceasul nostru intern, un mecanism aflat în creier și care controlează și iniţiază o serie de procese biologice, cum ar fi somnul, temperatura corpului, secreţia de hormoni și acţiunile digestive.

Denumit știinţific ritm circadian, acest ciclu, de peste 24 de ore, este cel care stabilește când ne trezim, când ne e somn, când ne e foame și când avem un apetit sexual mai crescut. Pe cât de precis este, pe atât de fragil poate fi sub influenţa factorilor externi.

Astfel, orice activitate făcută în momentul nepotrivit (mai ales o activitate care se repetă la un interval de timp, cum ar fi somnul) poate perturba echilibrul tipic elveţian al acestui bioritm. De aceea, persoanele care lucrează în schimburi sau cele care obișnuiesc să zboare des cu avionul în ţări aflate pe alte meridiane se confruntă cu probleme de somn sau cu tulburări digestive.

Pasăre de noapte sau de zi?

Așa cum culoarea ochilor diferă de la o persoană la alta, și bioritmul este diferit în funcţie de individ. Astfel, s-a dovedit că aproximativ 30 la sută din populaţie are ritmul circadian „perturbat”.

O parte din cei cu ritmul circadian perturbat se culcă mai târziu și dorm dimineaţa până mai târziu („păsările de noapte“). Cealaltă parte nu se pot culca decât devreme și se trezesc cu noaptea în cap, intrând imediat „în priză” pentru noua zi („păsările de zi“).

70 la sută din populaţie se poate adapta la un anumit program de somn în funcţie de necesităţi și de programul de peste zi.

În toate situaţiile, ritmul circadian se schimbă pe măsură ce îmbătrânim. Aşa se face că în copilărie tindem să adormim devreme, ca în adolescenţă să începem să ne culcăm tot mai târziu. La bătrâneţe, tindem să ne întoarcem la obiceiurile de somn din copilărie.

Specialiștii au mai observat că femeile sunt mult mai matinale decât bărbaţii, care preferă să se culce mai târziu, dar să aibă satisfacţia somnului prelungit de dimineaţă.

30% din populaţie are ceasul intern dereglat

Fără somn în timpul zilei!

S-a descoperit că somnul în timpul amiezii resetează ceasul intern. Astfel, seara nu vei putea adormi din cauză că organismul tău crede că încă nu e timpul potrivit.

Ne guvernează somnul

Ritmul circadian este direct influenţat de lumina din mediul exterior, în funcţie de care ne stimulează sau inhibă toate acţiunile. Astfel, la lăsarea întunericului, ceasul intern este cel care ne „comandă” să simţim nevoia de a merge la culcare.

Iar la răsăritul soarelui, bioritmul va dicta proceselor din organism să se intensifice. Mai exact, genele care guvernează acest ceas transmit instrucţiuni care dictează secreţia de proteine din organism. Genele interacţionează, astfel încât secreţia de proteine să fluctueze de la un moment al zilei la altul.

Unde este cea mai vizibilă influenţa ritmului circadian? În programul nostru de somn. Astfel, genele care controlează ceasul intern ne spun care ar fi momentele în care ar trebui să stăm treji. Iar orice mutaţie la nivelul acestor gene ne transformă în insomniaci de profesie sau, dimpotrivă, în somnoroși cu normă întreagă.

De exemplu, este posibil ca o rudă de-a ta să te enerveze cu obiceiul de a se culca imediat după ce s-a întors de la serviciu, ca să fie în picioare nu cu mult după ora 2-3 noaptea? De vină este o mutaţie genetică care guvernează ritmul circadian și care este ereditară, spun cercetătorii. O altă mutaţie are efectul exact opus: ne transformă în „păsări de noapte“, astfel încât nu putem adormi decât înspre zori,
iar dimineaţa nu ne mai putem trezi.

Unde își are originea?

„Ceasul intern” se află într-un grup de celule situate la nivelul hipotalamusului, cunoscut sub denumirea ştiinţifică de nucleu suprachiasmatic (2), şi la nivelul glandei pineale (1).

Aceste zone primesc informaţii despre lumina din mediul exterior prin intermediul retinei de la nivelul ochiului (3).
Retina nu conţine doar fotoreceptori, ci și alte tipuri de celule, care primesc informaţia și o dau mai departe, către cele două structuri din creier.

Nucleul suprachiasmatic şi glanda pineală transmit semnale în corp prin intermediul măduvei spinării.Glanda pineală secretă melatonină, un hormon implicat în ciclul nictemeral (veghe-somn), al cărui nivel este mai mare noaptea și mai scăzut în timpul zilei.

Specialistul nostru
As. univ. Radu Braga

cercetător în neuroștiinţe
Centrul de Excelenţă în Neuroștiinţe, Catedra de Fiziologie „N.C. Paulescu”
Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București

În hipotalamus există anumite celule care au automatism și se descarcă spontan. Practic, acestea sunt responsabile de ritmurile circadiene și de ritmurile ciclice de livrare a unor hormoni în organism. În urmă cu peste 100 de ani, au fost realizate studii pe subiecţi care au fost ţinuţi în buncăre, fără a vedea lumina zilei, fiind total rupţi de mediul extern.

S-a dovedit că celulele din hipotalamus sunt independente de lumină, fiind în stare să ne asigure o ritmicitate zi-noapte și în absenţa luminii. Ciclicitatea nu este însă de 24 de ore, ci de aproape 25. Însă, în prezenţa luminii, ceasul nostru intern se resetează pe 24 de ore. Perturbările de ritm circadian pot fi în limita normalului (cazul celor care dorm până târziu și se culcă târziu) și anormale (cum sunt insomniile). Aceștia sunt oameni care nu se pot adapta. În cazul acesta, se pot adresa neurologului sau psihiatrului.

Oferă posibi litatea unor noi tra tamente

Tulburările de ritm circadian se pot rezolva la psiholog sau la neurolog

Înţelegerea modului în care ceasul nostru intern funcţionează este importantă pentru aflarea tratamentelor ce au drept scop ajustarea proceselor generate de schimbarea de fus orar, de munca în schimburi sau de depresia sezonieră.

Aceasta este întâlnită frecvent în anotimpurile reci, când zilele sunt mai scurte, iar ceasul intern este ușor păcălit de lipsa luminii de afară. Efectul întunericului asupra stării psihice este resimţit mai ales la popoarele nordice, care au zile scurte tot timpul anului.

Studierea genelor ritmului circadian ar putea oferi soluţii și pentru tratarea narcolepsiei. Persoanele care au această tulburare adorm involuntar în timpul zilei, indiferent de locul unde se află şi de activitate. De asemenea, faptul că ritmul circadian controlează și secreţia de hormoni din organism poate oferi soluţii și pentru îmbunătăţirea eficienţei tratamentelor.

Asta pentru că nivelul hormonilor din organism influenţează răspunsul corpului la medicamente. În plus, genele ritmului circadian pot fi de ajutor și pentru tratarea cancerului. Se cunoaște faptul că cel puţin opt din aceste gene sunt implicate și în diviziunea normală a celulelor (care nu se poate controla în cancer).

Ne influenţează pofta de sex

Ritmul circadian ne influenţează apetitul sexual. S-a dovedit că nivelul hormonilor sexuali atinge punctul culminant, în cazul bărbaţilor, în jurul orei 16. La aceștia, creșterea nivelului hormonilor începe după ora 7 dimineaţa. Spre deosebire de bărbaţi, femeile au mai mult chef să facă sex în jurul orei 22, exact momentul în care libidoul bărbatului intră în „hibernare”.

Ce ne perturbă ritmul interior?

Lipsa somnului, lucratul în schimburi, precum și unele boli care afectează zona din creier unde este localizat ceasul intern sunt responsabile de perturbarea ritmului circadian. S-a dovedit că și o dietă bogată în grăsimi poate duce la tulburări de ritm circadian și, drept urmare, la tulburări de somn.

Cercetătorii de la Universitatea Ebraică din Ierusalim au analizat dacă ceasul nostru intern controlează o substanţă secretată de celulele grase din organism (adipocite). Această substanţă este implicată în metabolismul glucozei și lipidelor, ducând la intensificarea procesului de oxidare a acizilor grași și crescând receptivitatea la insulină, două procese importante pentru menţinerea unui metabolism bun. Cercetătorii au dovedit că o dietă dezechilibrată afectează nivelul acestei substanţe, și, ca urmare, perturbă ritmul circadian.

Şi psihicul are ceasul lui

Și starea noastră psihică este supusă unui ritm ciclic, care poate fi calculat în funcţie de data nașterii, susţin specialiștii în teoria bioritmului. Astfel, starea noastră de bine trece prin mai multe etape, pentru a reveni la starea iniţială după 23 de zile.

La fel, latura noastră creativă, sensibilitatea și dispoziţia parcurg mai multe etape timp de 28 de zile. Drept urmare, putem prevedea în ce perioade ale lunii suntem mai creativi şi când suntem lipsiţi de inspiraţie.

Latura noastră intelectuală (funcţiile analitice, memoria) parcurge o curbă pe parcursul a 33 de zile. Există mai multe formule de calcul al bioritmului după data naşterii, iar în funcţie de rezultate, specialistul în bioritm poate identifica perioadele în care este posibil să trecem printr-o pasă proastă sau să avem reușite pe toate planurile.

Specialistul nostru
Dr. Ana Maria Mihai

medic specialist endocrinologie
Spitalul Militar Central „Carol Davila”

Nivelul hormonilor din organism nu este constant, sinteza lor fiind influenţată de diverse ritmuri endogene: circadian (cu durata de 24 ore), diurn (poate fi dependent de lumină și de întuneric), ultradiane (ritmuri secretorii mai frecvente de o dată pe zi), infradiene (cu durată mai mare de o zi, cum este ciclul menstrual). Sinteza hormonală este influenţată de diverse semnale din mediu. Astfel, lumina generează semnale către creier (hipotalamus), influenţând sinteza și secreţia hormonilor. Somnul contribuie și el la reglarea pulsatilităţii hormonale.

De exemplu, 70 la sută din secreţia de Gh (hormonul de creștere sintetizat de hipofiză) apare în timpul somnului cu unde lente. ACTH-ul (hormon hipofizar ce controlează secreţia cortizolului la nivelul glandelor suprarenale) are un vârf de secreţie înainte de ora 9. 

Secreţia de TSH (hormon hipofizar ce controlează sinteza de hormoni tiroidieni) este diminuată dimineaţa și este maximă între orele 20 și 24. Un alt hormon influenţat de lumină-întuneric este melatonina, sintetizată la nivelul glandei pineale (structură a epitalamusului). Melatonina poate influenţa ritmul circadian, dar are și rol în reglarea axului reproductiv și în debutul pubertăţii. Lumina inhibă sinteza de melatonină.