Semnal FP. Primul fermier din Europa căruia i s-a permis să comercializeze lapte de cămilă în Europa, găseşte clienţi în băcăniile islamice şi în magazinele de alimente sănătoase din Olanda şi exportă către comunităţi imigrante din Belgia, Germania şi Marea Britanie.
„Cămilele sunt mult mai greu de muls decât vacile şi sunt mult mai încăpăţânate. Costă în jur de 11.000 de dolari fiecare şi produc doar 6 litri pe zi”, povesteşte proprietarul Frank Smits, citat de New York Times .Totuşi el vizează o piaţă nouă, apărută pe fondul creşterii numărului de imigranţi din Somalia şi Maroc care se aşează în Europa. Laptele de cămilă este de multă vreme popular în rândul lor pentru proprietăţile sale curative.
Un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) din 2006 promovează laptele de cămilă nu numai pentru valoarea sa nutritivă, dar şi ca sursă de venituri, în special pentru fermierii nomazi care mulg cămilele de milenii. Piaţa pentru produsele din lapte de cămilă este estimată la o valoare de 10 miliarde de dolari.
Smits a reuşit să pornească afacerea cu cămile în ciuda legislaţiei UE care interzice importul de astfel de animale şi în ciuda protestelor organizaţiilor de protejare a animalelor şi a opreliştilor impuse de autorităţile olandeze în materie de agricultură. El a achiziţionat cămilele din Insulele Canare, care aparţin de Spania, membru al UE şi a obţinut de la autorităţile locale o permisiune de probă pe doi ani, care a fost ulterior extinsă cu încă doi ani.
Proprietăţile curative ale laptelui
Mai mult, fermierul a reuşit să obţină permisiunea de a produce lapte de cămilă nepasteurizat cu o maşină automată de muls, în contextul în care vânzarea de lapte nepasteurizat era interzisă în general în SUA şi Europa în lipsa unor teste riguroase.
Smits vinde acum şi brânză din lapte de cămilă şi intenţionează să-şi mărească turma la 120 de cămile până în 2015.
Pentru detalii şi subiecte adiacente, consultaţi şi:
FAO: The next thing: camel milk
From the Western Sahara to Mongolia demand is booming for camel milk. But there just isn’t enough to go round. State-of-the art camel rearing is rudimentary, and much of the 5.4 million tonnes of milk produced every year by the world population of some 20 million camels is guzzled by young camels themselves.
FAO: Camel and camel milk
Camel milk: What possible importance can camel milk have in the year 1981 in a world beset with a multitude of problems? The answer to this is clear when we consider that one of the biggest problems confronting mankind today is malnourishment. Camel milk can certainly play a far more important role in the prevention of malnutrition than it does today. Growing and raising foodstuffs for the rapidly increasing human population is especially precarious in the hot and arid zones of the world - the very areas where the camel is one of the few animals not only to survive, but also to benefit man.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza