Ciuma secolului XXI

adevarul

Publicat: 02.11.2009 21:21

Ultima actualizare: 10.08.2022 11:01

Extras. Următoarea ediţie FP România, care apare pe 9 noiembrie, publică o tulburătoare analiză a posibilităţii apariţiei unei noi „ciume“ în „laboratoarele“ asiaticilor care cresc porci şi păsări.

Uneori ficţiunea poate face mai mult pentru a schimba opinia publică decât neficţiunea. (...) Astăzi, este mare nevoie de un roman, care să trezească la realitate societatea, pentru a conştientiza publicul blazat în privinţa marelui risc al unei grave pandemii iminente.

În timp ce mass-media este obsedată de gripa aviară, care se răspândeşte repede, eu sunt îngrijorat de următoarea criză, mult mai catastrofală, genul de criză despre care cei mai mulţi cred că nu se mai poate întâmpla în zilele noastre. Dacă aş fi eu autorul, acest roman ar trebui numit „Ciuma”.

Iadul pe Pământ

Toată lumea a auzit de ciumă şi ştie că reprezintă explozia bruscă a unei boli virulente. Are şi o asociaţie foarte comună în conştiinţa publică: este sinonimă cu Moartea Neagră, calamitatea cauzată de bacteria Yersinia pestis, care a devastat Europa (ca şi mare parte din restul lumii) din 1348 până în 1350. Privind acest eveniment după aproape şapte secole, te cutremuri la ideea de a contempla oroarea, durerea îngrozitoare şi teroarea pe care victimele au trebuit să o îndure. (…)

Desigur, noua ciumă nu va fi o revizitare a Y. pestis; nu vom vedea bube negre şi suferinţă îngrozitor de dureroasă. Dar moartea e moarte şi, în ciuma de care vorbesc, va fi foarte multă moarte, poate că la aceeaşi scară de mărime cu Moartea Neagră, dar derulându-se chiar mai repede. Dacă acesta va fi cazul, va exista un anume grad de haos social la nivel mondial, care solicită imaginaţie. Dar nu este o ficţiune greu de crezut. În ciuda a tot puterii de a face minuni a medicinei moderne, cu vasta sa gamă de produse farmaceutice şi de instrumente sofisticate, această nouă ciumă chiar poate avea loc. O spun nu numai ca autor de thrillere medicale, dar şi ca medic cu patru decenii de experienţă în chirurgie, boli infecţioase şi medicină de urgenţă. (…)

Mutaţii genetice

În condiţiile în care începe sezonul gripei din emisfera nordică, actuala epidemie de gripă porcină H1N1 a beneficiat, justificat, de multă atenţie, deoarece virusul s-a împrăştiat pe toată suprafaţa globului în decurs de câteva luni. Dar, indiferent cât de impresionantă e transmisibilitatea ei de la om la om, această tulpină nu poate fi subspecia gripei A din romanul nostru. Nu este suficient de virulentă. Deşi a ucis câţiva oameni, chiar şi unii aparent sănătoşi, la majoritatea cauzează o boală relativ uşoară, poate chiar mai blândă decât gripa normală, anuală, care ucide şi ea uneori.

Dar nu aceasta e situaţia altei subspecii de gripă, care a apărut iniţial în 2006 şi care se extinde acum, încet, din sud-estul Asiei, mai ales în rezervorul ei de păsări acvatice. Aceasta e subspecia numită HPAI A(H5N1), sau gripa aviară. Din fericire, are transmisibilitate foarte mică - dar recuperează prin letalitatea extrem de mare. Un procent cu adevărat înspăimântător, circa 60%, din cei care au fost suficient de ghinionişti pentru a contracta boala în ultimii trei ani au murit rapid. (...)

Nu trebuie să fii mare savant ca să observi care e problema. Există o probabilitate ca cele două subspecii să se unească şi să se ajute reciproc? Răspunsul e, cu siguranţă, da, şi tocmai aceasta este îngrijorarea, deoarece una dintre caracteristicile cele mai alarmante ale gripei A este capacitatea ei de a-şi recombina, din abundenţă, cele 11 gene, care sunt aranjate pe cele opt bucăţi de ARN ale sale. Aceasta produce ceea ce se cheamă mutaţie genetică - cu alte cuvinte, transferul de gene întregi sau de combinaţii de gene, şi astfel, de caracteristici. Aceasta va fi cheia acţiunii noastre.

Curtea din spate

Firul poveştii ar putea începe cu un agricultor din provincia chineză Guangdong - îl putem numi Wang Lung - care duce, la începutul lui septembrie 2009, câteva produse în Hong Kong, unde ştim că H1N1 îşi petrece o zi în aer liber (oraşul a raportat 514 noi cazuri ale acestei boli într-un interval de 24 de ore în luna septembrie). Să-l punem pe Wang să se bucure de câteva activităţi sociale după ce termină cu afacerile. În timpul acestor activităţi, el inhalează aerosoli cu H1N1 şi contractează boala. Întors acasă, încă fără multe simptome, dar foarte contagios, îşi hrăneşte din mână raţa, care deja are H5N1. Raţa îşi adaugă H1N1 în stomac, după care este pusă la loc în colivia ei, care e suspendată deaupra ţarcului porcilor lui Wang. Un asemenea aranjament este frecvent în Asia, nu doar pentru a economisi spaţiu, dar şi pentru a stoarce cât mai multă valoare calorică din hrana raţei, facând în aşa fel ca materialul fecal al păsării să se amestece cu hrana porcului. (…)

Final nefericit
Cititorul cu mintea ascuţită a recunoscut, probabil, că este o mică problemă cu această poveste: finalul. Un roman bun, de avertizare, ca orice roman, are nevoie de doar trei lucruri: un început bun, pentru a atrage cititorul, un bun mijloc pentru a ţine cititorul interesat şi, în final, un bun deznodământ. Pentru un roman de avertizare, un bun deznodământ este unul care, după i-a speriat pe cititori de moarte la început şi la mijloc, îi linişteşte, arătând că nu urmează să fie victimele unei calamităţi similare - dacă, desigur, sunt făcuţi paşii potriviţi.

Din nefericire, în eventualitatea foarte probabilă a pestei reprezentate de gripa A, nu văd posibilitatea niciunui final prea liniştitor. (...) Ceea ce văd eu este această Moarte Neagră modernă, care ar putea foarte bine să fie H5N1/H1N1 din 2009, dezlănţuindu-se prin lume, iar apoi stingându-se singură, ca adevărata Moarte Neagră şi ca adevărata gripă spaniolă. (...)

Robin Cook, oftalmolog şi chirurg, este autorul a 29 de romane pe teme medicale

Extras din FP România nr. 13 (noiembrie/ decembrie), care apare luni 9 noiembrie.

FP România nr. 13

Cele mai puternice subiecte internaţionale ale ediţiei se referă la rolul telenovelelor în dezvoltarea societăţilor, la această posibilă pandemie de gripă foarte nouă şi la nevoia irepresibilă de Dumnezeu. Plus antropologia ideii de multipolarism, lecţiile strategice ale Imperiului bizantin sau raţiunea nebuniei lui Kim Jong Il.

Redacţia română a adaugat două ample dosare regionale. „Revoluţia continuă” arată unde au ajuns est-europenii şi restul lumii după două decenii de tranziţii. Printre autori: Petre Roman, Andrei Pleşu, Vladimir Tismăneanu, Vladimir Pasti, Sorin Adam Matei sau, din Ungaria, Istvan Rev.

„Afganistan: Ne retragem sau plusăm” pleacă de întrebarea „Ce caută România pe frontul afgan?” (Dar Germania, Turcia?) şi analizează, cu ajutorul unor experţi europeni şi consilieri de la Casa Albă, strategia de contrainsurgenţă a SUA, verigile slabe ale NATO şi chiar posibilitatea păcii cu o parte a talibanilor.

Mai citiţi: