Vor călători moldovenii fără viză prin Europa?

Centrul Român pentru Politici Europene a lansat un raport referitor la viitorul European al Republicii Moldova, menit să genereze o dezbatere care să facă cunoscută Bruxellesului aspiraţia europeană a Chişinăului

Raportul “Negocierile Moldova-UE – Ce este de discutat, ce s-ar putea obţine”, realizat de Cristian Ghinea şi Victor Chirilă se concentrează pe eficientizarea comunicării dintre Chişinău şi Bruxelles, printr-o politică a paşilor mărunţi. În acest sens, autorii propun o serie de recomandări, atât autorităţilor moldoveneşti, cât şi instituţiilor europene, care să faciliteze, pe termen lung, accesul Moldovei în Uniunea Europeană.

Deşi perspectivele extinderii, în perioada următoare, sunt pesimiste, autorii consideră că liderii europeni trebuie să dea de înţeles că eforturile de democratizare şi reformare ale Moldovei nu vor trece neobservate la Bruxelles. De asemenea, Moldova ar trebui să nu fie “luată la pachet” cu Ucraina sau ca parte a Parteneriatului Estic (EaP). O astfel de abordare din partea Uniunii ar fi un factor motivant pentru opinia publică din Moldova, şi aşa dominată de idiosincrazii geo-politice.

Mai mult, având în vedere lipsa de viabilitate de care a dat dovadă până în prezent Parteneriatul Estic, o poveste de succes a Moldovei ar oferi credibilitate proiectului.

Raportul le recomandă autorităţilor de la Chişinău să renunţe la perspective aderării imediate şi să se concentreze pe reformarea statului. Chiar dacă trebuie să fie consecventă în dorinţa sa de a adera, Moldova nu trebuie să facă o obsesie din aceasta ci să se prevaleze de suportul financiar şi logistic oferit de Bruxelles. În cazul în care Moldova reuşeşte să-şi menţină aspiraţiile europene după următorul ciclu electoral şi să urmeze calea reformelor, liderii europeni vor fi obligaţi să ia în considerare viabilitatea aderării la proiectul european.

Autorii sugerează Comisiei Europene să încerce o abordare flexibilă a relaţiilor cu Moldova, încurajându-i aspiraţiile politice în cazul în care ţara urmează drumul reformei. UE ar trebui să compenseze blocarea momentană a extinderii cu o susţinere fermă imediată şi palpabilă, Primul pas pe acest drum ar fi oferirea unei foi de parcurs pentru ridicarea vizelor. Acest obiectiv este extrem de important pentru că ar constitui un avantaj concret pentru cetăţeni. Pe de o parte, perspectiva ridicării vizelor pentru cetăţenii moldoveni ar fi un puternic mesaj politic în favoarea forţelor pro-europene de la Chişinău iar pe de alta, ar motiva clasa politică moldovenească să sporească ritmul şi profunzimea reformelor. 

Pentru a vedea cât de pregătită este Moldova pentru a negocia proiectul de liberalizare a vizelor, autorii au comparat reformele Chişinăului cu progresele înregistrate în implementarea foilor de parcurs de către Macedonia, Serbia şi Muntenegru. Concluzia a fost că Moldova a iniţiat reforme similare, fără a avea însă o foaie de parcurs. Această “implementare preventivă” este definitorie pentru noua abordare a relaţiei cu UE de către Chişinău.

Autorii raportului apreciează iniţiativa Parlamentului European de a face câteva recomandări pentru atingerea obiectivului de “integrare a Moldovei în viitor”.   De asemenea, se recomandă adoptarea unei rezoluţii care să statueze că Moldova “poate aplica pentru a primi calitatea de stat membru al UE în cazul în care aderă la principiile libertăţii, democraţiei şi respectului pentru drepturile omului”.

Comisia Europeană trebuie să identifice vectorii reformişti din sistem, oferind support financiar pentru atingerea unor obiective concrete: “bani pentru implementarea reformelor”.

Lansarea raportului s-a realizat prin organizarea unei conferinţe tematice la care au participat membrii ai echipei de negociere a Republicii Moldova, oficiali ai Comisiei Europene, membrii ai Parlamentului European şi raportorul asupra Acordului de Asociere UE-Moldova, Graham Watson. Acesta din urmă a afirmat că “aderarea Republicii Moldova nu este un subiect tabu la Bruxelles, neexistând niciun exemplu de refuz al unei ţări europene care a dorit să adere la UE şi a fost pregătită să o facă”.