Uzbekistanul întoarce din nou spatele Rusiei

În timp ce Turkmenistanul face un pas important spre UE semnând un acord de cooperare în domeniul energetic, Uzbekistanul vecin încearcă să se înscrie pe aceeaşi traiectorie, dar pare

În timp ce Turkmenistanul face un pas important spre UE semnând un acord de cooperare în domeniul energetic, Uzbekistanul vecin încearcă să se înscrie pe aceeaşi traiectorie, dar pare interesat mai mult să-i demonstreze Rusiei că doreşte să iasă de sub tutela ei.

În ultimele săptămâni, liderii uzbeci au făcut o serie de gesturi menite să ducă la îndepărtarea ţării de influenţa Kremlinului. Potrivit site-ului Eurasia Insight, compania de stat Uzbekneftegaz şi concernul Petronas din Malaezia au semnat recent un acord pentru exploatarea a trei câmpuri petrolifere din Uzbekistan, cândva locurile preferate de ruşi pentru aceleaşi activităţi.

Mai mult, autorităţile uzbece au schimbat denumirea străzii Puşkin în strada Independenţei , modificarea fiind anunţată chiar în ziua învestirii în funcţie a lui Medvedev. Pe plan extern, aceeaşi atitudine sfidătoare. Rusia priveşte cu îngrijorare intenţiile fostei republici sovietice pe care reuşise să o apropie în ultimii trei ani, însă nu renunţă la cooperarea cu ea.

Schimbarea loialităţilor

În paralel, Taşkentul face tot ce poate pentru a ieşi din izolarea în care s-a aflat în ultimii trei ani. SUA şi UE sunt şi ele interesate de reluarea legăturilor cu această ţară importantă atât prin poziţia sa strategică - vecină cu Afganistanul şi punct de trecere pentru transportul petrolului - cât şi prin bogăţiile sale în petrol şi gaze.

Relaţiile cu Vestul s-au răcit în 2005, în urma revoltei de la Andijan, când armata uzbecă a masacrat sute de civili susţinători ai insurgenţilor islamişti. Rusia a considerat atunci că este o problemă internă a ţării, iar SUA şi UE au condamnat intervenţia militarilor şi au impus sancţiuni ţării. În replică, preşedintele Islam Karimov a cerut atunci trupelor americane să părăseacă baza aeriană pe care o foloseau din 2001.

În cei trei ani care au trecut, Karimov nu a făcut prea multe pentru a fi iertat de Occident. Şi totuşi, împăcarea a venit, UE şi SUA fiind acum mai puţin preocupate de încălcarea drepturilor omului. De curând, UE a ridicat sancţiunile, iar ţara este din nou un partener al său.

Tot Bruxelles-ul l-a felicitat pe Karimov după realegerea sa în funcţia de preşedinte, anul trecut, iar OSCE a recurs la acelaş gest, chiar dacă a calificat alegerile ca fiind nedemocratice. Susţinerea Occidentului pentru unul din cele mai autoritare regimuri din lume este legată în special de situaţia din Afganistan. Uzbekistanul, deşi are un parteneriat militar cu Rusia, a participat la summitul NATO de la Bucureşti şi a promis accesul trupelor Alianţei la bazele sale.

Indiferent de schimbările în politica externă, este greu de crezut că Uzbekistanul va putea scăpa de influenţa Moscovei. Rusia, care rămâne principalul său partener comercial, consideră această ţară ca fiind domeniul său în Asia Centrală de mai bine de un secol. Numai printr-o implicare serioasă a Vestului în această zonă, ţările de aici vor avea o nouă orientare.