Adevarul.ro

Centrul Român pentru Politici Europene argumentează în favoarea constituirii unui Fondul Monetar European, care să supravegheze finanţele comunitare, după modelul acordului comun FMI-UE pentru Letonia, România şi Ungaria. 

Pe fondul crizei financiare care zguduie Grecia şi a proximului Consiliu European ce se va reuni joi, 25 martie 2010, la Bruxelles, Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a dat publicităţii raportul „Să nu ne fie frică de Fondul Monetar European - comentarii pe marginea Consiliului European, martie 2010" .

Autorii raportului, Cristian Ghinea, Mihai Panaite şi Paul Ivan, analizează potenţialele decizii ale Consiliului, importanţa lor asupra viitorului Uniunii şi, în particular, impactul asupra viitorului României. Din punct de vedere cronologic, Consiliul European va lua în discuţie opţiuni şi atitudini cu impact imediat, care vizează salvarea economică a Greciei, dar se analizează şi crearea unor noi instituţii financiare de ajutor şi control care ar putea influenţa dezvoltarea pe termen mediu şi lung a Comunitătii Europene.

Experienţa cu Letonia, România şi Ungaria

Raportul CRPE este structurat pe trei vectori de discuţie care fac obiectul dezbaterii europene, în acest moment.

Componenta „Guvernanta economică la nivelul Uniunii Europene" analizează opţiunile policy-makerilor europeni pentru a preveni pe viitor situaţiile economice grave, cum este cea a Greciei. Textul trece în revistă trei opţiuni politice vehiculate în ultimul timp în dezbaterea europeană: propunerea Balladur (miniştrii de finanţe din zona euro să aprobe proiectele de buget ale statelor membre, înainte de votarea lor), propunerea Leterme (crearea unei Agenţii Europene pentru Credit) şi propunerea de înfiinţare a unui Fond Monetar European (FME).

Autorii argumentează în favoarea creării unui Fond Monetar European, care, în cazul României, ar acţiona ca un factor de ponderare în cheltuirea iresponsabilă a banului public, aşa cum transpare ea din experienţa ultimelor două decenii. FME, în viziunea CRPE, ar urma să preia actualul rol al Fondului Monetar Internaţional, de watchdog al finanţelor publice din statele comunitare, ipoteza de lucru fiind modelul acordului comun FMI-UE pentru Letonia, Romania şi Ungaria.

Dezvoltare şi reprezentare

Al doilea palier de analiză al raportului este intitulat „Strategia de dezvoltare economică 2020" şi se axazează pe realităţile româneşti, analizând zonele de optimizare a politicilor Bucureştiului, pentru a spori eficienţa economiei româneşti în raport cu indicii europeni. În prezent, conform studiului, România suferă în urma lipsei de performanţă şi a gradului scăzut de ocupare a forţei de muncă, care urmează un traseu descendent, în totală opoziţie cu tendinţele europene. Plecând de la aceşti indicatori, consideră autorii, România ar trebui să îşi stabilească obiectivele pentru 2020.

În final, raportul CRPE analizează „Conflictele pe marginea noului serviciu diplomatic al UE", atrăgând atenţia asupra dezbaterilor asupra organizării noului serviciu diplomatic al Uniunii şi a posibilităţii ca statele estice, inclusiv România, să fie subreprezentate în această instituţie. De aceea, raportul CRPE încurajează România să susţină demersul statelor est-europene care încearcă să aducă această chestiune în prim-planul agendei UE.