Umbra lui Gülen

Procesele intentate mai multor înalţi ofiţeri turci, acuzaţi de comploturi împotriva guvernului de la Ankara (de orientare islamistă), indică o erodare a tradiţionalului statut inatacabil al armatei, vechea gardă a laicităţii statului turc. Invers, noii puternici ai zilei sunt acuzaţi de mediile laiciste că ar fi impregnaţi de o ideologie conservator-otomanistă. - Articol din FP România nr. 15 (martie/ aprilie 2010)

Campania juridico-politică împotriva unor personalități din armată, universitate sau societatea civilă turcă duce spre un subiect de fond strâns legat cu acest prezent: mişcarea Gülen, islamul modern (după alţii, ultraconservator) pe care aceasta îl promovează, şi legăturile dintre Fethullah Gülen şi importanţi lideri turci, din politică şi afaceri, poliţie sau serviciile de informaţie.

Fethullah Gülen conduce una dintre cele mai importante şi de amploare mişcări de reformare socială şi morală din spaţiul turc şi turcofon, propunând un model bazat pe convieţuirea normelor morale derivate din islam cu valori ale modernităţii precum democraţia, toleranţa religioasă, drepturile minorităţilor etc. Situându-se într-o continuitate ideatică cu marele reformator religios Saïd Nursî, mentorul său spiritual, Fethullah Gülen a reuşit să dezvolte o reţea educativă semnificativă atât în Turcia, cât şi în spaţiul turcofon din Asia Centrală sau în Balcani – inclusiv în România. Mișcarea Gülen deține peste 800 de școli, care spun că pregătesc generaţii întregi de tineri în spiritul unui islam moderat şi democratic.

Mişcarea lui Fethullah Gülen este o cemaat, corespondentul în turcă al termenului arab ğamā‘at (adunare, organizaţie), pe care-l regăsim în denumirea unor organizaţii de tipul Fraţilor Musulmani – care, la rândul său, a dezvoltat, la începuturile sale, un sistem educativ paralel cu cel oficial, cu ajutorul căruia a format o generaţie de intelectuali în spiritul propriilor idei religioase.

Acuzat că sub discursul despre un islam modern şi moderat stă intenţia de submina autoritatea statului laic turc, în 1998, autorităţile vremii l-au condamnat pe Fethullah Gülen pentru acțiuni anti-seculare. De atunci, predicatorul (nu i-aş zice aşa!) trăieşte într-un exil american, retras într-o fundătură rurală din Philadelphia. Între timp a fost exonerat de vină, dar tot nu  revenit acasă. Ideile sale au atras însă până acum aproximativ un milion de adepţi, din „stanele” ex-sovietice până în Germania.

Biscuiţi şi bănci

Mişcarea Gülen se bucură de o importantă susţinere în mediile de afaceri turceşti – de pildă, printre prieteni se numără celebrii biscuiţi Ulker. Din anii 1990, mişcarea dispune de o bancă proprie, Asya Finans, care susţine financiar mai ales activităţile educaţionale din republicile central-asiatice. Mişcarea Gülen dispune și de importante instituții mass-media proprii, cel mai sonor nume fiind ziarul Zaman (Timpul) cu difuzare în toată lumea turcofonă – dar şi în România, unde mişcarea Gülen deţine şi finanţează patru licee private şi postul de televiziune Samanyolu.
Organismul cu cea mai mare vizibilitate în susţinerea mişcării Gülen este Fundaţia scriitorilor şi jurnaliştilor din Turcia, înfiinţată în 1994 şi condusă de apropiaţi ai lui Gülen. Fundaţia organizează periodic colocvii pe teme precum compatibilitatea valorilor islamice cu democraţia şi laicitatea, promovarea dialogului între culturi şi religii etc.

Un Khomeini al Turciei?

Mediile laice din Turcia şi-au exprimat însă în repetate rânduri îngrijorarea faţă de mesajul lui Gülen. Acuzatorii spun că intenţiile reale ale liderului spiritual ar fi politice şi ar urmări instaurarea unui sistem bazat pe legea islamică (şaria), după modelul revoluţiei iraniene – de altfel, personalitatea lui Fethullah Gülen este adesea comparată cu cea a ayatollahului Ruhollah Khomeini. De asta se tem şi guvernele statelor turcofone din spaţiul ex-sovietic, care privesc cu rezervă şcolile private finanţate de mişcarea Gülen şi ideile promovate prin acestea, care ar putea determina la un moment dat modificarea sistemului de valori sociale şi politice. 

Mesajul mişcării Gülen - de susţinere a unui naţionalism pan-turcic, care să readucă Turcia la nivelul importanţei pe care o avea Imperiul Otoman - este o idee cu care autorităţile de la Ankara nu sunt în total dezacord. Ba se poate spune că AKP, partidul lui Recep Erdogan, care conduce Turcia din 2007 şi a cărei orientare religioasă nu este un secret, a susţinut exportul școlilor Gülen în Asia Centrală, din evidente motive de interes geo-strategic, pentru recuperare unui spaţiu aflat prin tradiţie în sfera sa de influenţă. O ofensivă similară, poate la scară mai mică, este direcţionată către Balcani, alt spaţiu pentru care Turcia are o nedisimulată nostalgie. Cealaltă susţinere cvasi-oficială, financiară, vine din partea mediilor de afaceri turce.
Dezbaterile despre mişcarea Gülen şi proiectul unui islam turc modern şi moderat care să conducă ţara au căpătat tonalităţi înalte în contextul recentelor evoluţii din viaţa politică internă a Turciei. Conflictul dintre militari şi mediile laice kemaliste, pe de-o parte, şi partidul lui Erdogan, cu declarate şi asumate orientări religioase, pe de altă parte, a atins o fază superioară odată cu arestarea multor ofiţeri, acuzaţi de tentative de răsturnare a administraţiei existente. După ce a ajuns la putere, AKP a pus o seamă de simpatizanți ai mișcării Gülen în posturi-cheie, din magistratură, poliție sau servicii secrete, în timp ce mișcarea și-a pus vectorii media în serviciul guvernului.

Un partener care intrigă

Pericolul contaminării islamiste a Turciei este o perspectivă care-i nelinişteşte în cel mai înalt grad pe partenerii europeni şi euro-atlantici. Turcia este deja un subiect dificil când se discută despre integrarea sa în Uniunea Europeană şi este greu să nu ne întrebăm cum ar evolua lucrurile dacă Ankara ar renunţa la, poate, singura valoare care o apropie de Occident şi o califică pentru aspiraţiile sale europene: laicitatea. Nu putem să nu ne întrebăm, în egală măsură, cum ar influenţa alunecarea către un regim islamic credibilitatea Ankarei în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi funcţionalitatea relaţiei acesteia cu statele partenere.

Iar preocuparea crescută pentru mişcarea religioasă, morală, educaţională (şi politică?) a lui Fethullah Gülen este strâns legată de evoluţii concrete de pe scena politică turcă şi de temerile internaţionale care decurg de aici.

Laura Sitaru predă limba arabă la Facultatea de Limbi Străine a Universităţii Bucureşti şi este cercetătoare la Institutul Diplomatic Român.

Pentru mai multe detalii, citiţi şi:

Fethullah Gulen's Biography - Fethullah Gulen was born in a small village near Turkey’s Erzurum province in 1941. Mr. Gulen’s father Ramiz Gulen, was an imam in the region and his mother, Refia Gulen, was the primary caregiver of the family and a major influence on Mr. Gulen’s spiritual and religious upbringing.

Turkish Cleric Tops List Of Intellectuals - When the votes came in for Prospect magazine's list of the top 100 public intellectuals, at No. 1 was Turkish Sufi cleric Fethullah Gulen. Prospect Magazine editor Tom Nuttall says Gulen's global network of supporters propelled him to the top spot.