Adevarul.ro

Raport. Referitor la cele mai importante teme ale agendei suedeze pentru UE, Centrul Român de Politici Europene (CRPE) consideră că România ar trebui să continue europenizarea relaţiei cu Moldova, să participe asiguratoriu la dezbaterile asupra ţintelor de mediu şi să obţină replicarea Strategiei baltice pe Dunăre.

În raportul „Răspunzând provocării de a avea o voce în UE - România şi Preşedinţia suedeză a Uniunii”, Centrul Român de Politici Europene (CRPE) face o analiză amănunțită a celor mai importante teme de pe agenda Uniunii Europene în următoarele șase luni, sub Președinția Suediei, și evaluează implicațiile asupra României.

Concluziv, CRPE propune cinci politici europene româneşti adecvate momentului:

1. În ce privește punerea în aplicare a Parteneriatului Estic, România are șansa de a europeniza relația sa complicată cu Republica Moldova. Din păcate, semnale de la Bruxelles arată că unii actori europeni tind să trateze conflictul diplomatic ca pe o ceartă măruntă între două state egal de imature. Este nedrept, pentru că România a fost acuzată fără dovezi de implicare în evenimentele din aprilie și a dat dovadă de reținere în conflictul diplomatic. Avem nevoie de o campanie diplomatică pentru a arăta că nu ne înscriem în logica unui conflict identitar-etnic în relația cu Moldova, ci din contră, jucăm după regulile stabilite de UE. În schimb, avem nevoie de o decizie politică strategică: rămânem în continuare avocatul aderării Moldovei la Uniunea Europeană? Şi, dacă da, în ce condiţii? Eforturile MAE din ultimii ani s-au concentrat în această direcție, dar politica nu a fost actualizată după criza diplomatică recentă.

2. În ce privește Schimbările Climatice și pregătirile pentru conferința de la Copenhaga (pentru a fixa ținte post-Kyoto de reducere a gazelor poluante), agenda ambițioasă a Suediei ar putea aduce costuri suplimentare României. Suntem departe de a atinge țintele deja stabilite de Uniunea Europeană și ar trebui să fim actori activi în dezbateri, altfel ne vom trezi că va trebui să luăm măsuri heirupiste în criză de timp, cum ar fi închiderea unor termocentrale. Raportul CRPE trece în revistă principalele probleme în domeniu. Un avantaj ar fi existența pieței regionale de energie OPCOM, un model de succes puțin cunoscut de publicul românesc.

3. În ce privește directivele de aplicare a Pactului European pentru Azil și Migrație, România are interese pe termen mediu, aprecierile sociologice afirmând că în câțiva ani vom deveni țară de destinație, cu probleme de genul celor întâmpinate acum de Grecia sau Italia. Având a doua graniță externă terestră a UE, funcționarea optimă a agenției de gestionare a frontierei externe FRONTEX este de maxim interes pentru București. Pe termen scurt, vom fi în ipostaza ciudată de a negocia standarde de primire a azilanților din Africa sau Afganistan în timp ce rămân încă în vigoare restricții pe piața muncii pentru muncitorii români într-o serie de state membre (vezi harta din raport). Este un moment bun să insistăm pentru ridicarea lor.

4. În ce privește reglementarea la nivel comunitar a industriei financiare, România trebuie să fie un observator activ la conflictul dintre puterile economice continentale și Marea Britanie, care negociază acum detaliile importante rămase restante la Consiliul European din 18 – 19 iunie. În ce privește intenția de a revitaliza și actualiza Strategia Lisabona ne prinde cu restanțe în aplicarea vechilor ținte.

5. În fine, realizarea sub Președinția suedeză a Strategiei pentru Marea Baltică va reprezenta un precedent pentru Strategia pentru Dunăre, programată pentru 2010. Cele două regiuni au un profil asemănător (o majoritate de state riverane membre ale UE, dar și vecini externi), iar România și alte țări dunărene vor trebui să ceară un ritm de lucru și măsuri similare pentru cele două Strategii.

Raportul CRPE apare în  cadrul  proiectului „România  activă  în  dezbaterile  europene”  derulat  de Centrul  Român  de  Politici  Europene și  finanțat  de  Fundația  Soros  în  cadrul  Inițiativei  de  Politică Externă.