Interviu Trupele olandeze vor părăsi Afganistanul. Cine urmează?

După destrămarea coaliţiei de guvernare, premierul Balkenende nu va mai putea să-şi respecte promisiunile făcute afganilor şi americanilor

Semnal FP. După căderea guvernului olandez ca urmare a neînţelegerilor privind prelungirea mandatului trupelor olandeze din Afganistan, retragerea acestora este inevitabilă, putând determina şi alte state europene să facă la fel. Şi ediţia nr.13 a FP România avertizează că presiunea publică din Europa va creşte. 

 „Dacă olandezii pleacă, alţi europeni ar putea zice că atunci pot şi ei să plece. Principala consecinţă ar fi că SUA şi Marea Britanie vor fi şi mai împovărate de efortul militar", spune Julian Lndley-French, profesor de strategii de apărare la Academia de apărare olandeză din Breda, citat de New York Times .

Thomas Ruttig, cercetător la Stiftung Wissenschaft und Politik din Berlin, susţine însă că trupele germane nu se vor retrage în ciuda criticilor şi controverselor provocate de uciderea unui număr mare de civili în Kunduz.

"Dacă ne retragem din Afganistan e posibil ca Afganistanul să vină la noi şi să ne bântuie, atât din punct de vedere al traficului cu droguri, cât şi al imigranţilor. În plus, dacă ne retragem înainte ca Afganistanul să devină suficient de stabil, foarte mulţi oameni nedoriţi se pot întoarce acolo, ca membrii Al Qaida, care ar folosi din nou această ţară ca pe o bază de unde să lanseze atacuri împotriva noastră", explică el pentru FP România.
 
Mai ales după episodul din Kunduz, în Germania se cere retragerea militarilor din Afganistan. Este posibil ca presiunea publică să forţeze retragerea trupelor?

Evident că este posibil, doar trăim în ţări democratice, iar opinia publică influenţează deciziile politice. Deja sunt două ţări care au dat termene de retragere a trupelor, Canada în 2011 şi Olanda în 2010. În ceea ce priveşte Germania, nu cred că trupele noastre se vor retrage, pentru că la noi există un consens politic puternic între partidele parlamentare pentru continuarea misiunii. Evident, nu există o unitate de opinie 100%, unele partide au discuţii interne şi dacă se va întâmpla să apară pierderi masive de vieţi în rândul militarilor germani, fie într-un atac de proporţii, fie de-a lungul timpului, este posibil să crească presiunea publică, iar unele partide ar fi forţate să-şi regândească poziţia. Acum publicul german este însă foarte activ într-o altă dezbatere legată de Afganistan, şi anume despre distribuirea echitabilă a resurselor financiare între ceea ce noi numim „cele două capete" ale echipelor regionale de reconstrucţie - partea militară şi cea civilă. Dar eu unul nu văd o retragere germană în curând.

Avem o responsabilitate faţă de afgani. Evident că va veni o zi în care ne vom retrage, dar trebuie să o facem după ce am obţinut un rezultat constructiv şi pozitiv. Cred că în primul rând ar trebui să ne întrebăm care va fi rezultatul unei retrageri rapide. Să ne întrebăm şi ce ne-am propus să obţinem în Afgansitan şi dacă am obţinut acel lucru. Ne retragem pentru că am reuşit ce vroiam sau ne retragem din cauza presiunii publice din ţările noastre? Cred că ar fi un efect devastator dacă ne-am retrage din Afganistan, fără să ne întrebăm ce se va întâmpla cu cele 30 de milioane de afgani.

Poate fi obţinut mai uşor sprijinul opiniei publice dacă se aminteşte că fără trupele NATO pe teren drogurile afgane ar putea ajunge şi mai uşor în Europa?

Problema drogurilor este numai o parte, la fel ca cea umanitară. Totul se înscrie într-o chestiune mai amplă de securitate şi de politică, de siguranţă la graniţe. Dacă ne retragem din Afganistan e posibil ca Afganistanul să vină la noi şi să ne bântuie, atât din punct de vedere al traficului cu droguri, cât şi al imigranţilor. În plus, dacă ne retragem înainte ca Afganistanul să devină suficient de stabil, foarte mulţi oameni nedoriţi se pot întoarce acolo, ca membrii Al Qaida, care ar folosi din nou această ţară ca pe o bază de unde să lanseze atacuri împotriva noastră. Mai mult, ar fi un succes politic uriaş pentru Al Qaida şi talibani, care vor spune „am reuşit să îi dăm afară pe sovietici, iar acum am învins şi NATO". Nu ne permitem să ne retragem de acolo fără un succes politic, după tot ce am investit în vieţi omeneşti şi financiar.

Cum poate fi explicată germanilor prezenţa în Afganistan, în aşa fel încât să fie obţinut suportul public?

După părerea mea germanii excelează în preocuparea pentru chestiuni umanitare. De exemplu, se implică imediat când e vorba de dezastre în ţări îndepărtate şi oferă donaţii. De aceea, eu cred că e bine să le fie explicat că este vorba despre 30 de milioane de oameni ori de problema drogurilor, şi de o ţară care, deşi e departe, a avut un rol în atentatele din 11 septembrie din SUA şi poate influenţa ce se întâmplă la noi. Dar acesta sunt doar scenariile negative. Putem să dăm o turnură pozitivă explicaţiei, adică să arătăm că trăim în plină globalizare, ceea ce a crescut gradul de responsabilitate reciprocă. Noi avem ţări bogate, care ar trebui să facă totul pentru a le stabiliza pe cele sărace ca Afganistanul, nu doar pentru binele populaţiei locale, dar şi pentru al nostru şi al securităţii noastre. În plus, eu cred că ar trebui vorbit foarte sincer despre situaţia de pe teren în Afganistan, i-aş sfătui pe politicieni să nu încerce să descrie o imagine îmbunătăţită, aşa cum s-a făcut deja prea mult timp.

Interviu realizat de Carmen Gavrilă, jurnalistă la Radio România.