Talibanii din Pakistan gatuie alimentarea fortelor NATO

Pe langa atacurile talibanilor din zonele tribale afgano-pakistaneze, fortele internationale din Afganistan sunt vizate acum si de celulele Al-Qaida de pe lantul aprovizionarii prin Pakistan.

Pe langa atacurile talibanilor din zonele tribale afgano-pakistaneze, fortele internationale din Afganistan sunt vizate acum si de celulele Al-Qaida de pe lantul aprovizionarii prin Pakistan. Limitarea extinderii "Talibanistanului" dincolo de granita afgana nu depinde atat de presedintele si premierul de la Islamabad, cat de serviciul de informatii pakistanez - acuzat însa ca îi sprijina pe talibani.

Încercarea nereusita a fostului presedinte pakistanez Pervez Musharraf de a opri, cu ajutorul armatei, atacurile talibane din zona de granita cu Afganistanul, pentru a pastra alianta cu SUA, i-a adus nemultumirea atât a populatiei, cât si a Washingtonului.

Contestat si în tara, si în afara, din cauza violentelor islamistilor din nord-vestul Pakistanului, Musharraf a renuntat la putere într-un moment în care noul guvern demarase deja procedura de destituire a sa, iar Statele Unite îsi pierdusera încrederea în capacitatea lui de a stinge focarul islamist. Sustinator al SUA în razboiul împotriva terorismului înca din 2001, Musharraf a ordonat mai multe ofensive militare contra militan- tilor din zona tribala, sprijinite militar de fortele americane.

Mult mai puternic s-a dovedit însa a fi ajutorul pe care serviciul de informatii pakistanez, ISI, l-a oferit talibanilor si luptatorilor Al-Qaida din aceeasi zona, dupa cum sustin analistii pakistanezi.

Nu numai ca luptatorii nu au fost eliminati, dar s-au regrupat si au lansat de aici numeroase atacuri împotriva fortelor internationale din Afganistanul vecin. Paradoxal, cu ani în urma, acelasi ISI a fost dotat militar tot cu sprijinul SUA.

Totul pentru putere

Tot ce a întreprins Musharraf în ultimii ani pentru a-si pastra puterea a avut rezultate contrare. Asediul asupra Moscheii Rosii - un loc preferat de talibani pentru recrutarea militant ilor -, în care au murit 100 de islamisti, l-a determinat pe Ayman al-Zawahiri, numarul doi în reteaua Al- Qaida, sa-i cheme pe militant i la lupta împotriva lui Musharraf pentru ca i-a dezonorat pe pakistanezi prin aliant a cu occidentalii.

Dupa ce a destituit magistratii care i-au contestat realegerea în functia de presedinte al tarii, formatiunea sa politica a suferit un mare esec la alegerile legislative. În timp ce presedintele era preocupat mai degraba de pastrarea puterii decât de siguranta tarii, atentatele sinucigase din Pakistan se tineau lant.

Desi tintele erau cu precadere soldatii pakistanezi, ca riposta la intervent iile acestora în zonele tribale, victimele au fost si oameni simpli.

Cu un ultim efort de supravietuire, Musharraf a ramas la putere într-o atmosfera confl ictuala alaturi de un guvern format din membri ai partidelor din fosta opozi- tie. Acum, când a renunt at la functia suprema în stat, dupa 9 ani de conducere, a lasat tara într-o stare mai rea decât atunci când a preluat-o: criza economica este fara precedent, iar Pakistanul este amenintat de islamisti care au legaturi cu Bin Laden.

Teroarea vine de peste granita

Pentru cei 70.000 de soldat i straini prezenti în Afganistan în cele doua forte multinat ionale, una a NATO si alta sub comandament american, situat ia pare fara iesire. În ultimele sase luni, tot mai multi militant i straini au venit din Pakistan instruiti si înarmati - majoritatea fi ind luptatori uzbeci, nord-africani si din tarile arabe si din Golf - pentru a se alatura talibanilor.

Regruparea rebelilor a avut efect imediat: în luna iunie au provocat fortelor internat ionale din Afganistan cele mai grele pierderi de la începutul razboiului, în 2001. Militant ii au gasit adapost în zonele tribale pakistaneze care nu au fost niciodata controlate de autoritat i, legile fi ind facute de triburile locale, majoritar pastune: au propriile forte de ordine, impun taxe si impozite si controleaza granita cu Afganistanul.

Dar, pentru fortele ISAF, pericolul nu vine doar din aceasta zona, ci si din portul Karachi, în sudul Pakistanului, unde talibanii si Al-Qaida au reusit de curând sa strapunga liniile de aprovizionare ale Alian- tei Nord-Atlantice. Câteva celule teroriste au fost deja activate în acest oras pentru a monitoriza miscarea convoaielor NATO.

SUA cauta acum noi rute de transport, dupa ce au renun- tat la varianta prin Rusia deoarece este prea scumpa. O alternativa ar fi prin Iranul vecin cu Afganistanul, dar Teheranul a refuzat deocamdata sa-si ofere sprijinul. Înrautatirea situatiei a facut ca relatiile Pakistanului cu SUA, dar si cu Afganistanul sa devina tot mai difi cile.

Desi militarii americani asteapta de câteva luni începerea operatiunii împotriva talibanilor în vestul Pakistanului, se pare ca ordinul a fost amânat pâna la rezolvarea crizei politice de la Islamabad. Noul guvern a început deja ceea ce a cerut America: a declansat o operat iune militara în jurul orasului de granita Penshawar, unde au fost ucisi peste 150 de islamisti.

Este doar un pas spre detensionarea relatiilor dintre Islamabad si Washington. Între timp, Afganistanul a trecut peste rivalitat ile de altadata si a apelat la Rusia pentru a-i oferi din nou ajutor militar. Furnizarea de armament catre Kabul a fost oprita odata cu retragerea trupelor sovietice din Afganistan, dar mai multe arme Kalasnikov, tancuri, avioane si vehicule militare de transport au ramas în armata afgana.

De cealalta parte, Pakistanul poate conta nu numai pe sprijinul militar al SUA, ci si pe al Chinei vecine, cu care are relat ii strânse de aproape 40 de ani. Beijingul vede în Pakistan o contrapondere a Indiei, o alta mare putere militara asiatica, principalul rival regional al Islamabadului.

Tot în relatii de rivalitate se afl a si cu Iranul vecin în privinta controlului asupra transportului spre exterior al petrolului si gazelor naturale din Asia Centrala si Caucaz.

Pakistanul - singura tara musulmana care detine arma nucleara - aspira la pozitia de putere regionala si a dorit întotdeauna sa recupereze teritoriile ocupate de triburile pastune din Afganistan.

ISI - stat în stat

Inter-Services Intelligence (ISI), serviciul pakistanez de informatii, a fost creat în 1948 de britanici si în scurt timp s-a transformat într-un serviciu secret cu atributii în supravegherea strainilor, a politicienilor de la guvernare sau din opozitie, a jurnalistilor, a diploma- tilor straini acreditati în Pakistan, interceptarea comunicatiilor etc.

Desi Constitutia prevede ca ISI trebuie sa raspunda în fata comandantului suprem al armatei, în realitate nu da socoteala nici presedintelui, nici premierului, fi ind considerat stat în stat.

Organizat în opt divizii, ISI sustine ca are aproape 10.000 de angajati. În timpul invaziei sovietice în Afganistan, când SUA au reluat ajutorul militar catre Pakistan, ISI a instruit zeci de mii de mujahedini pe care i-a trimis apoi în Afganistan.

ISI este tinta unui tir de acuzatii. Potrivit siteului www.globalsecurity.org, banii pe care îi obtine din trafi cul de droguri îi foloseste pentru fi nantarea talibanilor în razboiul din Afganistan. Recent, comandantul ISAF, generalul american David McKiernan, a acuzat serviciul pakistanez de informatii de complicitate cu talibanii din Afganistan, fi ind cel mai înalt militar american care face o asemenea afi rmatie publica.

ISI este acuzat si de CIA ca a pus la cale atentatul cu masina-capcana de la ambasada Indiei din Kabul, la 7 iulie, pe baza interceptarilor comunica- tiilor între ofi ciali ai ISI si atentatori.

Nicoleta Ghighilicea este editor al FOREIGN POLICY ROMÂNIA.