Sfintele sărbători chinezeşti

Muncitori budişti fabrică în China ornamente pentru "sărbătorile creştine", devenite secular-consumiste. Victoria economică a Chinei asupra Occidentului va fi însoţită şi de o

Muncitori budişti fabrică în China ornamente pentru "sărbătorile creştine", devenite secular-consumiste. Victoria economică a Chinei asupra Occidentului va fi însoţită şi de o globalizare a culturii (politice) chineze?

De Petre Munteanu

Prognoza "The World in 2008", editată de The Economist, conţine o "China special section" - ca, de altfel, toată presa internaţională; iar când nu e China, e India. Cu revista şi HP-ul chinezesc în rucsacul Samsonite-made-in-China, am urcat în rapidul de Buşteni. Cei trei vecini de canapea erau… tot chinezi! Două fete şi un băiat, care au vorbit tot timpul.

Mai ales băiatul. Câtă energie! E clar că au ceva de spus. Lumii. De altfel, trebuie că deja se simt oriunde ca acasă - mai ales în magazine. N-am înţeles nimic din ce turuiau, mai puţin când una dintre fete i-a spus controloarei "three" şi "thank you". Mi-am amintit însă că tinerii sudanezi şi panamezi învaţă mandarina, semn al importanţei relaţiilor ţărilor lor cu Beijingul; ba chiar şi părinţii britanici aleg acest exerciţiu intelectual pentru copiii lor.

Cu preţul pe preţuri călcând

Am revenit din călătorie cu o biblie-breloc, cu coperţi de plastic acoperite cu o foiţă bronzulie. Vânzătoarea o recomanda ca fiind "scrisă în latină". Coperta zice însă că "Dios Habla Hoy". Scrisul e miniatural până la ilizibil cu ochiul liber. Cândva, astfel de tipărituri erau rare şi foarte scumpe. Acum costă cinci lei. Explicaţia se află pe încuietoarea din plastic: "China". (BBC tocmai anunţase că Vaticanul a miruit un cardinal uns întâi de Beijing.)

Pragmatismul chinez şi satisfacţia restului lumii - bogate sau sărace - de a cumpăra ieftin face ca totul să poată fi - deci să fie - "Made in China". Mai face şi ca valoarea dolarul americanilor să fie la mâna chinezilor, cărora le cer fără succes reducerea valorii yuanului. Peste 80% din milioanele de "brazi" pe care americanii îi cumpără de Crăciun provin din sudul semitropical al Chinei. Un senator american reclamă retailerul Wal-Mart că vinde ornamente chinezeşti produse de copii care muncesc 100 de ore pe săptămână, în Guangzhou, pentru 26 cenţi pe oră - adică jumătate din salariul minim chinezesc.

În fabrici noi şi curate, muncitorii budişti din Shenzen nu înţeleg cum occidentalii folosesc pentru ornarea sărbătorilor albul funerar din cultura chineză, dar execută brazi postmoderni, din fibră optică. Din februarie, adică imediat după Anul Nou Lunar, încep pregătirile pentru următorul Crăciun vestic - dar şi pentru Sf. Valentin şi Halloween.

După ce SUA au inventat sărbătorile comerciale, China profită de ele. Articolul curent din secţiunea "Globalizarea la lucru" a revistei Foreign Policy România este despre aculturalizarea hip-hopului din Detroit la Dakar ori Beijing. Din China&India - pe viitor şi din unele economii emergente latino sau africane - se întoarce o altă globalizare. Deocamdată prin felurite produse - acum şi spirituale! Îşi va folosi sistemul chinez forţa economică globală pentru a exporta şi idei politice sau culturale? Va mai putea o economie americană dependentă de cea chineză să judece nivelul de democraţie al sistemului de la Beijing?

Petre Munteanu este Managing Editor al revistei Foreign Policy România