Frederik Kempe, Atlantic Council: „SUA şi UE rămân legate peste Atlantic”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Frederik Kempe, Atlantic Council: „SUA şi UE rămân legate peste Atlantic”
Frederik Kempe, Atlantic Council: „SUA şi UE rămân legate peste Atlantic”

America rămâne angajată, inclusiv militar, pe în Europa, chiar dacă centrul său de interes continental este acum estul eurasiatic – explica Frederik Kempe, preşedintele Atlantic Council of the United States (ACUS), într-un interviu care anunţa că prima ediţie a Forumului energetic al Mării Negre va avea loc la Bucureşti.

Domnule Kempe, care este misiunea Atlantic Council în perioada următoare?

Frederick Kempe: Misiunea Consiliului este să reînnoiască Comunitatea atlantică pentru a răspunde provocărilor globale ale secolului 21. De asemenea noi promovăm un leadership şi un angajament american constructiv în afacerile internaţionale, bazat pe rolul central al relaţiilor SUA-Europa.

Credem că Europa şi SUA nu pot doar să colaboreze în probleme transatlantice, ci trebuie să-şi folosească greutatea colectivă pentru a avansa în realizarea sarcinilor lor globale, de la schimbarea climatică la probleme legate de state eşuate sau pe cale de a eşua. Singuri nu suntem destul de influenţi, dar lucrând împreună putem reuşi mult mai uşor. Credem de asemenea că relaţiile bilaterale puternice cu ţări europene individuale întăresc relaţia noastră în ansamblu. În acest context relaţiile noastre cu România, un jucător regional crucial şi cu alte ţări membre ale UE sunt foarte importante.

Credem că deşi cooperarea transatlantică mai strânsă nu va rezolva toate problemele lumii, ea este precondiţia pentru soluţionarea celor mai multe dintre ele, de la actuala criză economică şi financiară la numeroasele ameninţări la adresa securităţii din lume, din Afganistan şi Pakistan şi până la securitatea cibernetică. Ne îndeplinim misiunea printr-o seamă de programe care se concentrează pe doi piloni principali: securitatea şi prosperitatea.

În acest cadru, ne-am extins recent munca privind regiunea Mării Negre prin lansarea noului nostru Centru energetic pentru Eurasia, ne-am intensificat cercetarea legată de Afganistan şi Pakistan prin intermediul noului nostru Centru pentru Asia de Sud şi ne-am aprofundat preocupările economice prin noul nostru Program Global pentru Afaceri şi Economie. În cei 48 de ani scurşi de la înfiinţarea Atlantic Council, ne-am concentrat în mod special pe NATO, cea mai veche şi de succes alianţă de securitate din lume, şi pe toate subiectele conexe.    

Ce importanţă are regiunea extinsă a Mării Negre pentru comunitatea trans-atlantică? Care este scopul recent creatului Centru pentru Eurasia?

Securitatea continentului european – şi prin extensie a NATO şi a SUA – în perspectiva ameninţărilor convenţionale şi transnaţionale, a conflictelor îngheţate, a comerţului şi integrării şi desigur geopolitica energetică este determinată de o prezenţă transatlantică semnificativă şi susţinută în regiunea extinsă a Mării Negre. Cum Comunitatea Atlantică este angajată în apărarea europeană şi în stabilizarea Afganistanului, nu-şi poate permite să neglijeze zona vitală din mijloc: regiunile Mării Negre şi Caspice.

Tocmai din acest motiv Consiliul a decis să creeze noul său Centru pentru energie eurasiatică. Jocul geopolitic care este politica conductelor, a eşecurilor de piaţă, a crizelor de gaz natural şi dezvoltarea de infrastructură de energie în regiunea extinsă a Mării Negre  cere o analiză sănătoasă şi inovativă.  Dinu Patriciu, membru al Consiliului Internaţional Consultativ al Atlantic Council, a furnizat un foarte generos suport financiar pentru a-i aduce în noul centru pe Boyko Nitzov şi Alexandros Petersen, care au aptitudini remarcabile pentru a se ocupa de probleme de securitate energetică în Marea Neagră şi în Eurasia extinsă.  Ei au reuşit deja să stârnească dezbaterea la Washington iar analiza lor va juca un rol important în regiune. 

Care este misiunea Forumului energetic al Mării Negre?

Forumul energetic al Mării Negre, care va avea loc la Bucureşti între 30 septembrie şi 2 octombrie, este unul dintre proiectele majore ale Centrului energetic eurasiatic.  Misiunea sa este să furnizeze anual un loc de întâlnire pentru discuţii la nivel înalt între politicieni, industriaşi şi experţi, pe marginea unor probleme energetice globale în contextual mai larg al Mării Negre.  Este important de subliniat că aceasta nu este încă o altă conferinţă cu conducte, ci mai degrabă o instituţie multi-anuală care-şi propune să aducă laolaltă pe toţi stakeholder-ii din regiune, inclusiv Rusia şi Turcia, ca şi importanţi jucători globali precum China şi SUA. Iniţiativa va fi orientată pe rezultate, cu activităţi de continuare şi evenimente mai mici în anul dintre întrunirile Forumului. Această abordare va asigura progresul discuţiilor.

În privinţa programului energetic şi de mediu, care sunt cele mai importante subiecte de pe agenda curentă a Atlantic Council?

Programul pentru energie şi mediu al Atlantic Council este global ca preocupări, conducând dialoguri pe tema energiei, pe strategii, tehnologii, reglementări şi probleme de mediu, cu China, India şi Uniunea Europeană.  Programul a publicat recent un raport intitulat “Cooperare transatlantică pentru securitate energetică sustenabilă”, care a subliniat recomandări-cheie făcute guvernelor de ambele maluri ale Atlanticului.

Acestea includ maximizarea eforturilor comune, compatibile şi complementare în conservare şi standarde de eficienţă, accelerând comercializarea tehnologiilor de energie regenerabilă, cărbune curat, stocarea geologică a dioxidului de carbon, susţinerea dezvoltării unei energii nucleare sigure, cu un cost mai redus şi înjumătăţirea consumului de petrol în transporturi până în 2030.

În încheiere, care consideraţi că sunt provocările globale cele mai importante cărora trebuie să le facă faţă astăzi comunitatea internaţională ?  

Lupul de la uşă este criza globală financiară şi economică. Dar întrebarea care se pune aici nu este doar legată de modul în care facem faţă problemelor acum, ci dacă noi prin răspunsul nostru putem să păstrăm cele mai bune elemente ale globalizării şi să evităm un revers protecţionist, care reprezintă un pericol tot mai iminent.

Globalizarea a creat atât de multe locuri de muncă şi atâta prosperitate în lume şi chiar dacă trebuie să facem faţă actualei crize prin îmbunătăţirea reglementărilor şi a transparenţei, în acelaşi timp nu trebuie să aruncăm şi copilul cu apa de baie. Această criză aduce cu sine o mulţime de provocări de securitate, deoarece multe ţări vor trece prin genul de dificultăţi economice care pot naşte naţionalism sau diferite forme de extremism.

Provocarea transatlantică specifică va fi prezervarea şi promovarea valorilor  noastre comune de pieţe libere şi democraţie într-un moment în care noi provocări din partea capitalismului autoritar şi a altor forme promiţătoare de guvernare mai puţin liberale sunt la orizont. Ne îndreptăm de la o lume unilaterală către o lume multipolară, dar pericolul este ca SUA şi aliaţii săi europeni să-şi piardă influenţa în demersul de a schimba pozitiv evenimentele, în timp ce nicio altă ţară nu-şi va asuma o responsabilitate globală, suficientă pentru a asigura o lume mai liberă, mai stabilă şi mai prosperă. 

Washington, Mai 2009

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite