România caută la ExpoShanghai investiţii chinezeşti în infrastructură

Pe 1 mai a debutat Expoziţia universală de la Shanghai, la care România participă cu un pavilion naţional în formă de măr vitrat. Timp de şase luni, toţi participanţii la această olimpiadă economică a naţiunilor urmăresc câştigarea de contracte comerciale cu parteneri chinezi. Interviu FP România, mai ales pe acest subiect, cu Ferdinand Nagy, comisarul general al României pentru Expoziţii Mondiale.

Vezi şi:

Filmul evenimentelor de la ExpoShanghai 2010, pe blogul FP:PM

FP România: Ce conotaţie a mărului verde putem spune că ar reprezenta România?
Ferdinand Nagy: Este cel mai popular fruct din România, reprezintă prosperitate, regenerare, sănătate şi până la urmă, sfera este o formă perfectă. Iar pavilionul în sine, forma mărului, simbolizează dorinţa noastră de a încerca să dezvoltăm oraşe care se bazează pe dezvoltare sustenabilă în strânsă legătură cu protecţia naturii şi crearea unui ambient cât mai plăcut locuitorilor lor.

Dacă Expo Shanghai 2010 ar fi comparată cu Jocurile Olimpice, ce „medalii” sunt vizate prin participare?
În general nu se prea acordă medalii. Noi sperăm ca pavilionul să fie remarcat de către organizatori şi de către vizitatori în mod special. În cele din urmă, pentru noi cea mai valoroasă medalie este aprecierea vizitatorilor.

În ce vor consta întâlnirile economice organizate la pavilionul României?
Împreună cu Ministerul Economiei şi Comerţului vor fi organizate o serie de manifestări economice pe diverse tipuri de activitate, inclusiv mini-expoziţii cu produse româneşti. Se va pune accent pe posibilitatea de a atrage investiţii chineze mai ales în proiecte care necesită atragerea de fonduri şi pe parteneriate în dezvoltarea de infrastructură urbană. În principal suntem interesaţi de tot ceea ce ţine de dezvoltarea unui oraş. Domeniile care vor fi reprezentate la Shanghai vor fi alese de Ministerul Economiei şi Comerţului, acesta fiind cel care gestionează relaţiile economice. În plus, reprezentanţii MEC sunt cei mai în măsură să spună care sunt acele domenii care sunt atractive pe piaţa chineză şi să indice care sunt firmele care deja au experienţă în mediul de afaceri chinez. Foarte importante vor fi întâlnirile bilaterale dintre oamenii de afaceri români şi cei chinezi. De multe ori chinezii vin în întâmpinarea noastră pentru a căuta dezvoltarea afacerilor lor.

S-au arătat deja interesaţi în mod deosebit în anumite firme sau industrii?
Sunt deja câteva domenii care sunt de interes deosebit pentru chinezi. Spre exemplu, sunt foarte interesaţi în investiţii în infrastructură. Au o experienţă extraordinară în a construi drumuri, poduri, căi ferate. În cele din urmă, ne vom axa pe prezentări care scot în evidenţă posibilitatea de a investi şi de a dezvolta în infrastructura României. 

Ce tehnici de promovare vor creşte vizibilitatea produselor/ industriilor care se doresc promovate?
Sperăm ca la aceste manifestări economice să participe şi mass-media locală, astfel încât să devină cunoscute şi publicului larg. În cele din urmă cel mai bun mesager este mediul de afaceri. Ei sunt cei care vor răspîndi experienţa dobândită sau acumulata în întâlnirile cu oamenii de afaceri din România.

Se vorbeşte despre intenţia de păstrare a pavilionului şi după închiderea Expoziţiei.
Noi suntem cei care facem toate demersurile inclusiv la nivel politic şi diplomatic pentru ca această construcţie să fie păstrată la Shanghai pentru a o putea folosi mai departe ca centru de promovare economică şi culturală a României. Încă nu avem un răspuns oficial din partea chineză în legătură cu această posibilitate. Nu suntem doar noi cei care întreprindem aceste măsuri. Majoritatea ţărilor care şi-au construit pavilioane de reprezentare la Shanghai au această intenţie. Aşteptăm însă reacţia oficială a părţii chineze. 

Ediţia FP România din mai/ iunie 2010, care apare pe 10 mai include un amplu foto-documentar despre Expoziţia universală de la Shanghai şi câteva pavilioane naţionale.