«România are nevoie de expunere la problematicile puterilor emergente»

Web-exclusiv. Contributorii FP România continuă pe site discuţiile despre G20 începute în ediţia nr. 9 a revistei: “Pe fondul introducerii restricţiilor de împrumuturi va trebui să existe o schimbare a modelelor de calculare proiectivă a producţiei - o redescoperire a materiei, dacă doriţi, şi a unor noi forme de energie.” Alte articole despre noua dezordine globală în ediţia următoare.

FP România/ adevarul.ro : Ce schimbări sunt necesare, şi de ce, în sistemul financiar internaţional? O nouă guvernanţă economică globală cere şi o nouă guvernanţă politică globală? – eventual un nou Consiliu de Securitate ?

Alexandru Bălăşescu, antropolog, şeful de cabinet al ministrului Culturii: Sistemul financiar internaţional aşa cum este el acum a ţinut foarte puţin sau deloc seama de chestiuni psihologice în economie (de Economia Psihologică). Bazat pe speculaţii anticipative şi pe tranzacţii care implicau proiecţii pe termen mediu întotdeauna optimiste, sistemul financiar actual a neglijat erodarea încrederii.

Cu alte cuvinte, sistemul promitea investitorilor mici şi consumatorilor mult şi returnau puţin, sau returnau în aceeaşi monedă, a promisiunii viitoare. Încrederea a fost erodată pentru că omul este legat fundamental de materialitatea sa. Sistemul financiar s-a bazat mult prea mult pe puterea de abstracţie şi de anticipare, limitate, ale omului şi pe postularea unui principiu divin – mâna invizibilă a pieţei -, fără referent material.

Decuplarea monedei întâi faţă de rezerva de metal preţios şi apoi faţă de referentul material prin introducerea cărţii bancare şi a creditului aparent nelimitat au avut drept consecinţă calcularea defectuoasă a potenţialului productiv (al speculaţiei) şi a evaluării riscului.

Pe de altă parte, sistemul financiar global a luat în considerare un ideal al globalizării fără a ţine seamă de posibilele efecte bumerang, de repliere în sine a unor teritorii sau state naţionale. Dacă anumite state au devenit complet dependente de acest sistem, cum ar fi statele care au o economie bazată pe lipsa taxării (de exemplu paradisurile fiscale din Caraibe), altele se ţin la distanţă de acesta sau se poziţionează în opoziţie – cele din urmă fiind de obicei state care posedă resurse naturale importante, precum Venezuela.

Pe fondul introducerii restricţiilor de împrumuturi va trebui să existe o schimbare a modelelor de calculare proiectivă a producţiei - o redescoperire a materiei, dacă doriţi, şi a unor noi forme de energie.

Este necesar şi posibil un interes românesc crescut pentru relaţiile cu puterile emergente din G20?

Alexandru Bălăşescu : Este important ca România să se poziţioneze ca actor politic activ pe scena internaţională, în primul rând în relaţie cu Uniunea Europeană, din care face parte, dar la care se relaţionează mai mult ca la o sursă de finanţe nerambursabile decât ca la o structură politică în care ar trebui să primeze principiul participativ la consultările pentru decizia politică.

În relaţie cu puterile emergente din G20 trebuie cultivat un interes în rândul aparatului diplomatic al României. Bariere de tip cultural ar putea împiedica intrarea în relaţie cu aceste ţări, iar aceste bariere ar trebui şi pot fi depăşite în timp prin expunere directă sau mediată la problematica economică, socială şi culturală a puterilor emergente. Totuşi, viteza schimbării de atitudine a clasei politice şi diplomatice va trebui să fie mai rapidă decât viteza naturală (o generaţie sau două) cu care aceste ţări, foste ale « lumii a treia », pot trezi un interes sincer în decidenţi.