Spyros Attas, ambasadorul Republicii Cipru: “Ciprul este al cincilea investitor străin în România”
0
Invitat FP. Ziua de 1 Octombrie 2009 marchează cea de-a 49-a aniversare a înfiinţării Republicii Cipru. Ciprul a fost în acelaşi timp o ţară binecuvântată şi blestemată ca urmare a poziţiei geostrategice unice, la intersecţia a trei continente, civilizaţii, religii şi interese conflictuale. Totuşi, a reuşit să supravieţuiască prin conservarea propriei identităţi culturale şi istorice şi aceasta în ciuda eforturilor
Aderarea Ciprului la Uniunea Europeană în 2004 a constituit un eveniment de o importanţă capitală în istoria insulei, reprezentând încununarea unui efort titanic din partea ciprioţilor de a-şi integra ţara într-o familie de naţiuni căreia i-a aparţinut dintotdeauna din punct de vedere geografic, politic, istoric, cultural şi economic.
Obiectivele de politică externă ale Ciprului sunt menţinerea bunelor relaţii cu alte ţări şi implicarea activă în procesele de promovare a cooperării internaţionale, păcii, stabilităţii şi dezvoltării durabile. Poziţia sa geostrategică îi permite să acţioneze ca o punte de legătură între regiunea est-mediteraneană de est şi Uniunea Europeană. Ciprul a fost întotdeauna un susţinător dedicat al drepturilor omului, suveranităţii şi integralităţii teritoriale a statelor, precum şi un apărător înfocat al păcii şi securităţii internaţionale. Ciprul susţine cu fermitate întărirea rolului Naţiunilor Unite şi supremaţia în relaţiile internaţionale ale principiilor înscrise în Carta Naţiunilor Unite şi în Actul Final al conferinţei de la Helsinki din 1975.
Relaţiile româno-cipriote
Ciprul şi România sunt unite printr-o tradiţională prietenie şi au în comun legături istorice şi culturale. Cu cele două ţări cooperează deja foarte strâns în cadrul Uniunii Europene şi al altor foruri internaţionale, în spirit de solidaritate. Ciprul şi România au demonstrat în ultimii ani aderarea puternică, fără excepţii, la principiile şi normele legislaţiei internaţionale, şi în special la cele legate de respectarea integrităţii teritoriale şi independenţei statelor şi a soluţionării paşnice a disputelor.
Ciprul se mândreşte a fi al cincilea investitor străin în România, cu o cifră de investiţii de peste 1,2 miliarde euro. În România activează peste 4.000 de societăţi cipriote, inclusiv două bănci comerciale. Suntem încrezători că prezenţa dinamică a societăţilor cipriote în România va reuşi să depăşească condiţiile nefaste create de actuala criză financiară şi economică. De aceea, este de o importanţă vitală ca cele două guverne să depună toate eforturile pentru a menţine un mediu de afaceri favorabil.
Ciprul doreşte să îşi împartă experienţa cu România în sectoare cum ar fi turismul şi serviciile, şi să profite de experienţa României în domenii cum ar fi energia. Ciprul aspiră, de asemenea, la atragerea de investitori români care doresc să îşi extindă activităţile în regiunea est – mediteraneană şi nu numai. Aceştia vor beneficia de oportunităţile oferite de mediul de afaceri favorabil, de infrastructură şi de poziţia geostrategică excelentă a Ciprului.
Relaţiile culturale şi educaţionale sunt deosebit de strânse între cele două ţări, şi constituie temelia relaţiilor de prietenie dintre cele două ţări. Există dovezi istorice referitoare la prezenţa comercianţilor ciprioţi în România încă din secolul 16. Ciprioţii au deţinut funcţii înalte în ierarhia Bisericii Ortodoxe Române, cum ar fi Lucas Mitropolitul Buzăului şi mai târziu Mitropolit al Valahiei, şi Mitropolitul Matei de Mira, în timpul domniei lui Mihai Bravu. De asemenea, ei au ocupat şi funcţia de director în prestigioase instituţii academice, cum este cazul lui Marcos Porfiropoulos la Academia din Bucureşti, între 1702-1719. În timpurile mai recente, un mare număr de ciprioţi şi-au terminat studiile universitare în România. În acelaşi timp, aproximativ 30.000 de români trăiesc şi muncesc în Cipru, îmbogăţindu-ne societatea şi contribuind la creşterea economică a Ciprului. Cele două Guverne colaborează îndeaproape pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi pentru rezolvarea eventualelor probleme legate de prezenţa comunităţii române în Cipru.
Reunificarea Ciprului
Principalul obiectiv al guvernului cipriot de-a lungul ultimelor decade a fost acela de a ajunge la o soluţie paşnică în ceea ce priveşte problema cipriotă, o soluţie care va scăpa insula de forţele de ocupaţie străină şi va reunifica teritoriul, pe locuitorii acestuia şi economia insulei, după 34 de ani de divizare forţată. Singura modalitate în care se poate soluţiona problema cipriotă este în baza Rezoluţiilor Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite şi în baza Acordurilor la nivel înalt din 1977 şi 1979, care prevăd crearea unei federaţii cu două zone şi două comunităţi, dar cu o singură suveranitate, cetăţenie unică, personalitate internaţională unică, integritate teritorială şi egalitate politică, aşa cum o definesc respectivele rezoluţii.
O astfel de soluţie trebuie să fie compatibilă cu principiile legislaţiei internaţionale, precum şi cu normele democratice şi cu principiile în baza cărora a fost fondată UE. Restabilirea drepturilor omului pentru toţi ciprioţii, grecii, turcii, armenii, maroniţii şi latinii (comunitatea romano-catolică) şi acordarea oportunităţii de a trăi într-o patrie reunificată şi paşnică generaţiei viitoare, constituie obiectivul principal al guvernului cipriot.
Începând din septembrie 2008, au avut loc negocieri extinse între comunitatea grecilor ciprioţi şi cea a turcilor ciprioţi. Preşedintele Republicii Cipru, dl. Demetris Christofias, în calitatea sa de reprezentant al comunităţii greco-cipriote, a depus toate eforturile pentru a crea condiţii care să conducă la ajungerea la un acord şi la depăşirea tuturor obstacolelor, dând dovadă de bunăvoinţă. Procesul de negociere de până acum nu a fost uşor. Este nevoie de un răspuns concret similar şi de bunăvoinţă din partea celeilalte părţi.
Este extrem de importantă respectarea principiilor de bază ale acestui proces, mai precis să se găsească o soluţie acceptată de ambele părţi, sub egida misiunii de bune oficii a Secretarului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, fără a se ajunge la arbitraje sau calendare artificiale. Orice soluţie va trebui aprobată de comunitatea greco-cipriotă şi de cea turco-cipriotă în referenda separate şi simultane. Comunitatea internaţională ar trebui să continue să susţină acest efort având în vedere că ciprioţii sunt proprietarii reali ai procesului de negociere, din moment ce viitorul lor depinde de soluţia finală.
Spyros Attas este ambasadorul Republicii Cipru în România.
Se încarcă comentariile...
