Polonia misca în frontul SUA

Varsovia oscileaza între acceptarea sistemului antibalistic al SUA sI cumpararea de energie din Iran. Pentru a se apara de potent iala amenintare reprezentata de un atac nuclear lansat dintr-un

Varsovia oscileaza între acceptarea sistemului antibalistic al SUA sI cumpararea de energie din Iran.

Pentru a se apara de potent iala amenintare reprezentata de un atac nuclear lansat dintr-un "stat-paria", SUA cauta sprijin pentru desfasurarea a 10 interceptoare cu raza lunga în Polonia si a unui radar cu raza medie în Republica Ceha, începând din 2013. Dupa luni de negocieri intense, pe 8 iulie secretarul de stat, Condoleeza Rice, a pecetluit un acord cu cehii, dar nu a reusit sa-i convinga si pe omologii polonezi sa gazduiasca proiectul.

Fara îndoiala, Polonia este un aliat puternic al SUA si un contributor vital la securitatea transatlantica, cu un contingent numeros în Afganistan si cu un lobby vocal pentru viitoarea extindere a NATO catre Est. Premierul polonez Donald Tusk a respins însa ultima oferta a SUA, pe 4 iulie, pentru ca dorea sa obtina multe milioane de dolari în ajutor militar.

Goana dupa gaz

Pentru a face lucrurile si mai complicate, Compania poloneza de extractie a petrolului si a gazului (PGNiG), în care statul polonez detine 85% dintre ac- tiuni, priveste catre Iran ca posibila sursa de energie.

Pe 30 iunie, cotidianul polonez "Rzeczpospolita" a raportat ca PGNiG a fost aproape de a obtine un contract de extragere a gazului natural din câmpul gazifer iranian Lavan - ca parte din negocierile în desfasurare dintre PGNiG si Iranian Offshore Oil Company.

În timp ce PGNiG a negat angajamentul unui nivel semnifi cativ de investitii, media iraniana a relatat ca partea poloneza este "pregatita sa investeasca 1 miliard de dolari" pentru a-si asigura depozite de gaz estimate la 140 de miliarde mc si sa poata cumpara anual 7,3 miliarde mc de gaz natural lichefi at (LNG).

PGNiG încearca sa gaseasca contracte de furnizare pentru terminalul de LNG, în valoare de 450 de milioane, de la Swinoujscie la Marea Baltica - proiectat sa distribuie 2,5 miliarde mc LNG anual pentru a satisface cererea viitoare de gaz a Poloniei, pentru a reduce monopolul energetic rusesc si pentru a scadea dependenta Poloniei de învechitele sale centrale cu carbune.

PGNiG cauta acum un contract de LNG pentru a-si face terminalul fezabil din punct de vedere economic. Dar negocierile pentru LNG din alte surse - Libia, Algeria sau Qatar - avanseaza încet ori au esuat.

Rusia, mai periculoasa decât Iranul

Pe 9 iulie Iranul a lansat trei rachete Shahab-3 cu raza medie de actiune, sfi - dând din nou presiunile internat ionale pentru stoparea activitatilor de construire a unui arsenal nuclear. În timp ce SUA se tem de un Iran înarmat nuclear, Polonia pune în balanta acest risc cu propria agenda de securitate nationala - reducerea covârsitoarei dependente de gazul rusesc.

Cum este de asteptat ca cererea poloneza totala de gaz are sa se dubleze la 24,4 miliarde de metri cubi în urmatorii cinci ani, guvernul polonez ezita sa mareasca volumul importurilor de gaz rusesc. Dupa ce disputa din ianuarie 2006 dintre Rusia si Ucraina asupra pretului gazului a redus si exporturile spre Polonia cu 9% timp de mai multe zile, diversifi carea energetica si gasirea unei alte solutii par mai prudente.

În ajunul ultimului test de lansare a unei rachete iraniene, Washingtonul si-a repetat mantra potrivit careia acordurile comerciale cu companiile iraniene de energie sunt incompatibile cu rezolut iile Consiliului de Securitate al ONU si transmit un mesaj contradictoriu aliatilor europeni. Ofi cialii SUA reitereaza ca acordurile energetice între companiile europene si iraniene contravin fl agrant eforturilor de non-proliferare.

Totusi, companiile energetice europene cauta energie în Iran, în pofi da riscurilor. În martie, ministrul de externe elvetian a zburat spre Teheran pentru a semna un acord în valoare de câteva miliarde de dolari între societatea elvetiana de electricitate EGL si Compania Na- tionala Iraniana de export a gazului.

În octombrie, Turcia a anuntat ca va investi într- o conducta de gaze naturale în valoare de 3,5 miliarde de dolari pentru a pompa gazul iranian catre pietele mondiale.

Ruptura transatlantica la orizont

Este înca neclar daca PNGiG va importa gaz iranian în viitorul apropiat. Chiar daca este o companie în mare parte de stat, decizia PNGiG a fost luata independent de guvern si nu refl ecta politica externa poloneza. Pe termen lung, guvernul polonez ar putea prefera sa ramâna dependent de gazul rusesc, decât sa riste un teren politic minat. De la semnarea acordului initial în februarie, guvernul polonez s-a ferit sa investeasca în câmpul Lavan.

Nici Platforma Civica, partidul lui Donald Tusk, nici format iunea de opozitie, Lege si Dreptate, nu au laudat viitoarea investitie.

În timp ce discutiile între SUA si Polonia referitoare la scutul antiracheta continua, incursiunea PGNiG în sectorul energetic iranian s-ar putea dovedi a fi un semnal de alarma care anunta o viitoare ruptura transatlantica între doua obiective politice divergente, dar interconectate - securitate energetica si non-proliferare.

Stilul din ce în ce mai dur de negociere al Varsoviei cu Washingtonul arata ca actualul guvern polonez nu se mai multumeste cu o rela- tie qui pro quo cu aliatul sau numarul 1. În ianuarie, premierul Donald Tusk a declarat ca este "responsabil pentru siguranta polonezilor, nu pentru cea a Statelor Unite".

În timp ce Washingtonul se încrunta la companiile europene care investesc în Iran, Varsovia tot nu este convinsa ca instalarea unui sistem de aparare antiracheta pe teritoriul polonez i-ar maximiza propriile interese de securitate.

Noul presedinte american ar putea fi obligat sa reconsidere sustinerea acordata Europei în privinta planurilor de diversifi care energetica, în favoarea unei politici mai dure fata de Iran.