Pariul pe energie şi cercetare

În viitorul apropiat trebuie pariat pe noile tehnologii de producere şi economisire a energiei, socoteşte antreprenorul Florin Pogonaru

Interviu apărut în numărul 15 (martie/aprilie 2010) al revistei FP România

FP România: Ce industrii se vor restrânge, pe fondul actualelor crize (financiară, energetică, ecologică, de încredere etc.)? În favoarea cărora?
Florin Pogonaru:  În perioada următoare vor avea loc modificări structural atât la nivelul ofertei cât şi al cererii. La nivelul ofertei, necesitatea  utilizării eficiente a resurselor şi a protejării mediului  vor  determina dezvoltarea de noi tehnologii şi implicit mutaţii şi restructurări ale unor  sectoare de producţie şi servicii. Este de aşteptat să vedem dezvoltarea unor tehnologii spectaculoase în domeniul  producerii energiei, dar şi în domeniul economisirii  energiei. Acestea vor  determina şi regândirea activităţilor în domenii de activitate începând cu construcţiile (în care nu se va mai discuta decât de clădiri eficiente energetic) şi transportul (care probabil va fi tot mai mult orientat spre calea ferată, cel puţin în ceea ce priveşte transportul de mărfuri). Criza energetică şi explozia preţurilor materiilor prime vor fi cele care vor determina căderea sau naşterea unor industrii.
În acelaşi timp va fi interesant de urmărit rolul statului în subvenţionarea energiilor regenerabile. În contextul exploziei datoriei publice în mai toate statele, subvențiile se vor acorda tot mai greu. Este greu de presupus că în continuare o serie de state îşi vor permite să plătească (pe bază de subvenții) un preţ de până la şapte ori mai mare pentru energie produsă pe bază de celule fotovoltaice, în condiţiile în care deficitele bugetare vor depăşi uneori 10%. Deci, în mod paradoxal, vom fi în situaţia în care astfel de industrii vor trebui să se dezvolte datorită meritelor proprii şi nu datorită susţinerii de către state, aşa cum se întâmplă în prezent.
La nivelul cererii vom înregistra, probabil, o orientare spre utilitarism. Se va diminua cererea pentru produse de lux, care prin preţuri să reflecte statusul individului. Se dezvoltă deja o cultură a oprobiului pentru supraconsum. Inclusiv la nivelul marilor retaileri vom avea mutaţii spre cei care nu scumpesc produsele din cauza costurilor de expunere a lor. E de aşteptat ca hard discount retailerii să aibă succes din ce în ce mai mare.

Cu multinaţionale emergente care cumpără companii occidentale fanion, ce campioni industriali naţionali va mai avea Occidentul?
Este un loc comun că actuala criză economică este determinată de un dezechilibru creat prin localizarea consumului - pe credit - în lumea vestică şi a generării de resurse financiare în economiile emergente. Nevoia de plasare a excesului de lichidităţi, care până acum a avut o singură direcţie majoră - din China către  America -, va fi înlocuită de competiţia pentru deţinerea resurselor. Banii chinezeşti îşi vor găsi plasament tot mai mult în resursele naturale africane, dar şi în lanţuri de distribuţie sau firme europene.
Presiunea creată de deficitele bugetare ale statelor vest-europene va duce la acceptarea participării capitalului chinezesc sau chiar la privatizarea unor firme occidentale cu capital chinezesc sau indian. Prin aceasta va creşte şi accesul la tehnologiile deţinute de firmele vest-europene şi  transferul  lor în economiile emergente. Desigur, pe acest trend major, vom vedea diverse izbucniri ale unor  tendinţe protecţioniste în favoarea unor campioni nationali. În acest context, probabil că domeniul cercetării militare şi a celei legate de explorarea spaţiului cosmic, care vor fi în  mod natural protejate, vor produce în continuare tehnologii la care economiile emergente nu vor avea acces. Acestea pot crea viitorii campioni naţionali, de drept, ai economiilor vestice. Desigur vom mai vedea din când în când campioni naţionali declarați pe motive de “necesităţi de siguranţă naţională”, dar aceştia vor fi efemeri.

Ne putem aştepta la un nou val de companii occidentale create cu o mare participare a statelor, sau chiar de state?
Actualele participaţii ale statului (sau acţiuni de protejare implicită) au fost legate de salvarea unor instituții financiare sau a unor producători din domeniul industriei auto. În mare parte, instituţiile financiare au restituit ajutoarele de stat. Până la urmă lecţia actualelor ajutoare de stat este că intervenţia statului distorsionează alocarea eficientă a resurselor. Cei care au restituit ajutoarele au făcut-o prin profituri bazate pe hazardul moral creat prin intervenţia statului, cei care nu le-au restituit se pare ca nici nu au şanse să-şi revină vreodată. Este o lecţie dureroasă privind participaţiile statului. Bazat pe acest raţionament, nu văd în perioadele următoare o exacerbare a tendinţei de creare de companii multinaţionale cu capital de stat.

 Florin Pogonaru este preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.