Noul arhipelag ştiinţific al Rusiei

Din postura de mare exportator de materii prime, Rusia visează să redevină un pionier al tehnologiei de vârf.  

Articol din noua ediţie FP România (iulie/ august) - din 12 iulie la toate chioşcurile. Detalii ilustrate: Coperta, Sumarul şi Nota editorilor români

Regimul sovietic ţinea foarte mult la capitolul tehnologie şi la prestigiul pe care aceasta îl aducea, din perspectivă ideologică, orânduirii comuniste. De aceea, ştiinţa beneficia de stipendii importante din partea Kremlinului, care s-au materializat prin crearea bombei cu hidrogen (1953) şi trimiterea primului om în spaţiu (1961).

Filosofia politică a Moscovei s-a insinuat implacabil în ştiinţă şi în cercetare, care au devenit astfel activităţi ezoterice, desfăşurate în facilităţi ascunse, impenetrabile, un soi de închisori prospere, unde mizeriile cotidianului sovietic nu intrau, pentru a lăsa loc creaţiei şi imaginaţiei. Asemenea grelelor temniţe ale regimului, a căror sumă a primit titulatura de “arhipelag” (Aleksandr Soljeniţîn), şi naukograd-urile, oraşele ştiinţifice ale Rusiei, alcătuiau un arhipelag, unde se construia însă prestigiul şi legitimitatea sistemului.

După disoluţia Uniunii Sovietice, faimoasele centre de cercetare s-au închis însă, în lipsa finanţării. În două decenii, cercetarea din Rusia a suferit un recul enorm, din cauza subfinanţării şi a deprecierii prestigiului oamenilor de ştiinţă. Cele mai luminate minţi ale Rusiei au urmat calea pribegiei. O estimare a AmBar, asociaţie e expaţilor ruşi din SUA, arată că, în domeniul cercetării şi al tehnologiilor de vârf, între 30.000 şi 60.000 de ruşi lucrează doar în regiunea din jurul oraşului San Francisco.

Resursele centrului

După o relansare economică la începutul anilor 2000, bazată pe exportul de resurse şi materii prime, care au transformat companii precum Gazprom în vârfuri de lance ale economiei şi diplomaţiei ruseşti, Dmitri Medvedev a inaugurat o schimbare de paradigmă în filosofia dezvoltării economice a Rusiei: revigorarea industriilor înalte a redevenit o miză centrală a Kremlinului.

Sună încurajator pentru oamenii de ştiinţă ruşi, dacă n-ar persista problemele financiare. Chiar dacă finanţarea a crescut o vreme, până la un maxim de două miliarde de dolari în 2008, în ultimii doi ani cuantumul investiţiei publice a scăzut din nou. Vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe a Rusiei a subliniat că, deşi binevenită, creşterea finanţării nu înseamnă, în termeni absoluţi, decât 2% din fondurile alocate de Statele Unite pentru ştiinţă şi cercetare.

Pentru a remedia aceste neajunsuri, autorităţile au imaginat relansarea în variantă modernă a vechiului arhipelag ştiinţific rusesc şi metisarea lui cu capitalismul occidental. Modelul pentru ridicarea noului “Innograd” (Oraşul Inovaţiei) sau “Gorod Solntsa” (Oraşul Soarelui) este simbolul american al dezvoltării tehnologice – Silicon Valley.

Seminţe de speranţă

Proiectul realizării acestui sit, la 20 de kilometri de Moscova, este condus de Viktor Vekselberg, un oligarh care a investit şi în energii alternative. Locul a fost ales şi pentru că în zonă a demarat un alt proiect, construcţia unei universităţi moderne, susţinută de donaţii oferite de mai mulţi miliardari ruşi.

Noul naukograd se va concentra în jurul a cinci domenii-cheie - comunicaţii, biomedicină, spaţiu, energie nucleară şi conservarea energiei -, indicate de preşedintele Medvedev. Finanţarea este publică, iar sediile şi facilităţile de cercetare vor putea fi închiriate, nu cumpărate. Pentru eficientizarea performanţelor, oraşul va avea sisteme de apă şi energie proprii, ceea ce-l va scuti de fluctuaţiile din reţelele publice.

Regiunea va beneficia de un statut fiscal special, start-up-urile fiind scutite de taxe pentru o anumită perioadă şi vor beneficia de granturi din partea guvernului până când devin profitabile. De acest model - care va liberaliza o serie de taxe, reglementări vamale şi de imigrare - vor beneficia toate noile centre ştiinţifice ruseşti: Tomsk, Zelenograd, Dubna şi St. Petersburg.

Jurnalistul rus Andrei Ştork spune însă : “În California, clima e plăcută şi nu te loveşti de problemele ridicole ale realităţii ruseşti. Dacă aceşti oameni totuşi vin (cercetătorii ruşi aflaţi în Statele Unite – n. red.), trebuie izolaţi de realitatea noastră”. “Izolarea” cercetării în centre dedicate poate fi un succes. În Rusia.