Prima decizie de război a laureatului premiului Nobel pentru pace
0
Mai mult decât Premiul Nobel pentru Pace, ultima mutare a preşedintelui Obama pe frontul din Hindu Kuş ar putea contribui la pacificarea regiunii. Deşi s-a spus că premiul l-ar obliga pe preşedintele american să abordeze problemele internaţionale exclusiv diplomatic, Barack Obama tocmai a trimis încă 13.000 de militari americani în Afganistan - e drept cu misiuni mai mult de reconstrucţie.
Pe tabla de şah a lumii se joacă o partidă foarte importantă pentru soarta omenirii. Cu albele, echipa recentului laureat al premiului Nobel pentru pace - preşedintele american Barack Obama. Cu negrele, echipa lui Osama bin Laden - cel mai căutat terorist al lumii, din toate timpurile. Miza: noua ordine mondială. Câştigătorul ia potul cel mare!
Partida se joacă de peste opt ani, iar rezultatul şi momentul încheierii acesteia este departe de a fi întrevăzut. Unul dintre consilierii primului şef al echipei care joacă cu albele - fostul şef al Comitetului Întrunit al Şefilor Statelor Majore al Armatei SUA, generalul Myers - aprecia că acest meci va fi lung, mai lung decât o viaţă.
Bin Laden practică un joc agresiv. Se laudă cu succesele sale tactice de la New York, Washington, Madrid şi Londra, în care a sacrificat câţiva pioni pentru avantaj poziţional şi se declară încrezător în victorie. În aşteptarea mutării adversarului încearcă să-l influenţeze psihologic atacându-i susţinătorii.
Aruncă Pakistanul în haos cu atacuri sinucigaşe asupra civililor, a personalităţilor politice ostile talibanilor şi chiar asupra armatei. Sponsorizează construirea de şcoli islamice (madrasa) în care se învaţă islamul violent şi se pregătesc viitorii recruţi ai oastei teroriştilor. Incită la antiamericanism şi antioccidentalism blamând atacurile acestora din Waziristan şi Afganistan cărora le-au căzut victime colaterale femei, copii şi civili.
Hărţuieşte luptătorii Forţei Internaţionale de Asistenţă şi Securitate (ISAF) din Afganistan provoacându-le pierderi şi obligându-i să renunţe la două baze înaintate. Încurajează opoziţia liderilor regionali afgani faţă de preşedintele Karzai şi contribuie la restrângerea autorităţii guvernului de la Kabul la zona capitalei şi a împrejurimilor acesteia. Exploatează apetitul mass-media pentru senzaţional şi-i oferă subiecte tari cu morţi, răniţi şi distrugeri, sperând să diminueze sprijinul opiniei publice din statele membre NATO şi cele partenere, participante la ISAF şi retragerea forţelor lor din Afganistan.
De cealaltă parte, preşedintele Obama este bombardat cu sfaturi de membrii echipei sale. Mai întâi comandantul ISAF şi al trupelor americane din Afganistan – generalul McChrystal – solicită suplimentarea numerică a forţelor cu 40.000 de luptători, susţinut de republicani.
Democraţii sunt mai prudenţi şi cred că 10.000 de luptători ar fi suficienţi. Pacifiştii îl sfătuiesc să propună remiză şi să sune retragerea, ca în Vietnam, amintindu-i experienţa sovietică din aceeaşi ţară şi apreciind că Gorbciov a avut dreptate, aşa că ar trebui şi SUA să facă la fel.
La urma urmei, tributul de peste 800 de militari jertfiţi şi peste 300 miliarde de dolari cheltuiţi este suficient. America este în recesiune şi are nevoie de optimism şi fonduri financiare pentru relansare economică. Aliaţii europeni din NATO, prin Secretarul General al Alianţei – Anders Fogh Rasmunsen - îl asigură pe preşedinte că ei sunt alături de America, aşa cum au promis în 2001 şi că vor continua lupta până la victoria finală, în ciuda presiunilor în creştere ale opiniei publice pentru retragere, a ameninţărilor şi a atacurilor teroriste. Condiţionează totuşi sprijinul de semnarea unui acord cu guvernul afgan prin care acesta să îşi asume responsabilităţi pentru asigurare securităţii ţării.
Preşedintele Obama îi ascultă pe toţi şi se retrage pentru a-şi pregăti mutarea de acum şi pe celelalte, ca orice şahist care se respectă. Curând revine şi comunică... mutarea: suplimentarea cu 13.000 de militari a contigentului american din Afganistan.
Decizia este oarecum una de mulţumire a tuturor membrilor echipei sale – nici 10.000 cum au cerut democraţii, dar nici 40.000 cum au vrut republicanii si generalul McChrystal. S-ar putea să fie mutarea neaşteptată care să-l bage în criză de timp pe Bin Laden, fiindcă majoritatea contigentului este compus din militari cu misiuni civile de reconstrucţie, asigurare a ordinii etc. Noua strategie contrainsurgenţă, având ca obiectiv câştigarea populaţiei afgane de partea ISAF ar trebui să-l facă mat pe Bin Laden şi teroriştii, care contau pe sentimentele antioccidentale, antiamericane şi antistrăini ale afganilor.
General (r ) dr. Mihail Orzeaţă este profesor asociat la Universitatea de Apărare. A fost locţiitor al şefului Statului Major General al Armatei.
Se încarcă comentariile...
