Dan Dungaciu: Nedreptăţi istorice pentru România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dan Dungaciu: Nedreptăţi istorice pentru România
Dan Dungaciu: Nedreptăţi istorice pentru România

ANALIZA Dincolo de faptul că a revelat, odată în plus, cinismul sferelor de influenţă şi faptul că Rusia rămâne Rusia, chiar şi în tricoul roşu al URSS, este evident că Pactul Ribbentrop-Molotov a dat sugestii limpezi pentru viitoarea arhitectură geopolitică a continentului.

Mai citeşte şi:
Negocieri prezidenţiale în Moldova / Care va fi preţul lui Voronin?
Voronin a convocat noul Parlament pe 28 august
Moldova: Opoziţia a semnat înfiinţarea Coaliţiei de guvernare

De acolo s-au inspirat cei care, prin 1944-45, au redesenat hărţile la finele războiului mondial, adică ruşii, englezii şi americanii. Iar duhul lui 1939 a învăluit evident şi indecent Tratatul de pace de la Paris din 1947.

Alura frontierelor statelor din regiune este direct determinată de înţelegerea Hitler-Stalin. Sovieticii au surprins toată lumea - inclusiv ziarul Pravda! - când au decis, la 2 august 1940, că noua RSS Moldovenească, „fabricată” în spiritul acordului din 1939, va cuprinde doar jumătate din fosta RASS Moldovenească, şi doar partea centrală a Basarabiei.

Moscova ştia ce face: dincolo de lobby-ul ucrainean, era interesul ei ca nou creata republică - locuită de români moldoveni, nu de slavi! - să fie cât mai mică şi dependentă posibil. Şi în nici un caz să controleze gurile Dunării sau strategicul port de la Odesa.

 Astăzi, Pactul Hitler-Stalin e viu pentru că e vie ideologia absurdă care l-a generat. Nu în zadar la Chişinău, până mai ieri, preşedintele Voronin repeta ca un papagal, oriunde se ducea: „Pactul nu are nimic cu R. Moldova şi cu zona geografică numită, în România, Basarabia... Această zonă a fost unită cu forţa de către regimul din Bucureşti de atunci şi până în 1940 a fost sub ocupaţie. La 1940 a fost eliberată Moldova, care a fost ocupată de România”.

Românii mai au un motiv să discute anul 1939. Căci e o discuţie despre ei, despre o parte decupată a conştiinţei lor de sine, indiferent pe ce mal al Prutului s-ar afla astăzi. Avertismentele lui Iorga din acel Consiliu fatidic - să nu se cedeze Basarabia fără luptă - au fost corecte. Mesajul istoricului nu viza atât strategia militară, cât memoria noastră colectivă.

A ceda fără luptă, înseamnă a învăţa să uiţi. După faimosul ordin din 22 iunie 1941, România a revenit relativ repede în Basarabia şi Bucovina, dar acest episod nu a mai avut posibilitatea să fie digerat de metabolismul conştiinţei naţionale.

Dan Dungaciu este conf. dr. la Facultatea de Sociologie. Adaptare după ziarul  „Timpul” din R.Moldova.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite