Moderaţii sârbi au încă nevoie de ajutorul

UE Alegerile generale anticipate din Serbia au fost câştigate de alianţa prooccidentală, stabilind astfel direcţia în care va merge ţara în următorii ani. Formaţiunea victorioasă nu

UE Alegerile generale anticipate din Serbia au fost câştigate de alianţa prooccidentală, stabilind astfel direcţia în care va merge ţara în următorii ani. Formaţiunea victorioasă nu are însă şi majoritatea voturilor, iar negocierile cu alte partide pentru formarea guvernului se anunţă destul de difi cile.

În ciuda poziţiei solide pe care a obţinut-o Partidul Democrat (DS) al preşedintelui Boris Tadici la alegerile de la 11 mai şi a semnelor că o coaliţie condusă de DS este pe cale să-şi asigure majoritatea în parlament, formarea unui guvern nu va fi uşoară. Uniunea Europeană care ar putea ajuta la accelerarea procesului promite sprijin pentru o coaliţie proeuropeană şi îndeamnă Partidul Socialist din Serbia să-şi unească for- ţele cu Tadici.

Dilema naţionaliştilor

Cele trei partide naţionaliste - Partidul Democrat din Serbia al lui Vojislav Kostunica (DSS), Partidul Socialist din Serbia (SPS) şi Partidul Radical din Serbia (SRS) - ar putea forma o coaliţie care ar avea două locuri în plus faţă de prooccidentali. Pentru a forma un guvern, partidul lui Tadici ar trebui să conteze pe sprijinul parlamentarilor minorităţilor naţ ionale şi să-şi aleagă un partener de coaliţie din blocul naţionalist.

Naţionaliştii sunt convinşi că DS va eşua. Liderul Partidului Radical, Tomislav Nikolici, a spus că există "o mare şansă" să se creeze un guvern care să excludă Partidul Democrat al lui Tadici. Deja se spune că Nikolici şi Kostunica ar fi ajuns la un acord în privinţa unei coaliţii.

Pentru socialiştii care au fost conduşi de Slobodan Miloşevici mai mult de un deceniu, rezultatele scrutinului reprezintă o posibilitate de revenire la guvernare.

Dar în ce barcă va sări partidul? Formaţiunea politică are mai multe în comun cu DSS şi SRS, în special în privinţa Kosovo. În plus, o înţelegere cu Kostunica şi Nikolici va permite probabil SPS să câştige mai multe portofolii ministeriale decât o coaliţie cu DS şi partenerii săi. Pe de altă parte, o coaliţie proeuropeană cu DS ar putea aduce cu sine un fel de reabilitare, experimentată şi de Partidul Naţionalist HDZ condus de Franjo Tudjman în Croaţia, care este acum lăudat ca fi ind motorul european al ţării.

Sprijinul UE pentru moderaţi

În timpul alegerilor, Uniunea Europeană pare să-i fi ajutat pe moderaţi. Semnarea Acordului de stabilizare şi asociere cu UE şi un angajament ulterior încheiat între Fiat şi fabrica de autovehicule Zastava, obiect al unei enorme mândrii naţionale, au ajutat probabil la înclinarea balanţei în favoarea lor.

Respectatul think-tank ICG a susţinut că UE trebuie "să înceteze să intervină direct pentru susţinerea unei anumite forţe politice".

Oricum, în acest caz temerile s-au dovedit a fi exagerate.

Pe baza succesului partidelor moderate, UE trebuie să clarifi ce cum intenţ ionează să ajute mai departe Serbia. Înainte de alegeri, UE a fost de acord să elimine unele restricţii de călătorie ale sârbilor în câteva ţări membre ale Uniunii Europene. Dar acest lucru va dura luni, dacă nu chiar ani, din cauză că Serbia va trebui să îndeplinească criteriile stricte ale UE în materie de control al frontierelor, luptă împotriva criminalităţii şi eliberarea de noi paşapoarte plastografi ate.

UE ar trebui să explice public cum va susţine aceste proiecte - prezentând cifre care vor fi pe prima pagină a tuturor ziarelor, legate de ajutorul ce urmează să fi e acordat şi, mai general, cum va asista o nouă coaliţie proeuropeană.

Scopul ar trebui să fi e probabil convingerea SPS şi a partidelor mai mici să se alăture DS în perspectiva accelerării ritmului de integrare europeană.

Chiar dacă s-a spus că aceste alegeri vor determina viitorul european al Serbiei, rezultatele arată că procesul de întărire a relaţiilor dintre Serbia şi UE nu poate să înceapă încă. Doar dacă o coaliţie moderată este bătută în cuie, acest proces poate să înceapă cu adevărat.

Şi chiar dacă se va întâmpla aşa, unele obstacole vor trebui înlăturate, inclusiv cele legate de statutul Kosovo şi de refuzul Belgradului de a recunoaşte Tribunalul de la Haga. Dar UE ar trebui să facă tot ce poate pentru a ajuta Partidul Democrat al lui Tadici să formeze guvernul, astfel încât direcţ ia în care va merge ţara, cel puţin în următorii ani, să fi e asigurată.

Daniel Korski este expert al Consiliul European pentru Relaţii Externe