Lumea devine post-americană

Noul Samuel ori Zbigniew de la Washington se numeşte Fareed, a venit din India, are solide studii de istorie şi, deocamdată, conduce redacţia "Newsweek". Ultima ediţie a revistei este

Noul Samuel ori Zbigniew de la Washington se numeşte Fareed, a venit din India, are solide studii de istorie şi, deocamdată, conduce redacţia "Newsweek". Ultima ediţie a revistei este dedicată viziunilor lui Fareed Zacharia asupra apusului hiperputerii americane. Deşi înscrisă într-o serie tot mai deasă de teorii asupra "declinului imperiului global american", viziunea lui Zacharia este una optimistă, în care atât SUA, cât şi lumea postamericană au noi şanse. Mai pesimist, Robert Kaplan, de pildă, vede o "întoarcere a dictatorilor", cu autocraţiile rusă ori chineză, aşezate din nou la masa negocierilor cu reprezentanţii valorilor liberale.

Zacharia, ca şi ceilalţi lucizi, pleacă de la constatarea emergenţei unei noi ordini internaţionale: a producţiei şi consumului, a avuţiilor naţionale şi fl uxurilor de investiţii, a axelor strategice, a puterilor militare convenţionale sau nucleare.

Maximele arhitecturii, industriei de entertainment şi chiar noi multina- ţionale nu mai apar în SUA - ci în Taiwan, India ori Mexic.

A treia schimbare seismică a omenirii nu mai este occidentală - ca prima -, nici americană - ca a doua.

De data asta, americanii - şi ceilalţi occidentali - văd cum schimbările vin de pe pământuri îndepărtate şi sunt cauzate de "străini".

Paradoxal, "ridicarea restului lumii" s-a hrănit din creşterea economică globală a ultimelor două decenii, de pax americana.

După Fareed Zacharia, nu asistăm la un declin al Americii, ci la ridicarea multor altor naţiuni - cu cvartetul China, India, Rusia şi Brazilia în frunte.

Despre ce reducere a puterii internaţionale a Washingtonului poate fi vorba dacă pentru prima oară în istorie SUA pot concura infl uenţ a Rusiei în Ucraina? - întreabă Zacharia, care nu vede o schimbare radicală a balanţ ei de putere între Vest şi Est. {i totuşi: chiar dacă nau mai reuşit un 9/11, radicalii islamişti complotează mai departe; iar îmbogăţirea unor state până acum insignifi ante politic generează noi naţionalisme, posibil intolerante.

Desigur, această lume cu mai multe centre de putere funcţionează mai greu într- o aceeaşi direcţie, pozitivă.

Prima condiţie ar fi reforma instituţiilor de decizie internaţională postbelice - de pildă prin recrutarea celor mai importante noi economii în G8 ori la pupitrul FMI; poate şi lărgirea Consiliului de Securitate… În loc de asta, obişnuitul mediilor de decizie din America şi din capitalele lumii emergente constată că administraţ ia americană nu înţelege momentul: după ce, la începutul secolului 21, a reuşit să globalizeze lumea, America uită acum să se globalizeze şi pe sine - ba chiar devine protecţionistă.

Într-un interviu pentru FOREIGN POLICY ROMÂNIA, şi politologul american James Lindsday recunoaşte că America şi-a erodat locul conducător în lume. Concluzia sa este aceeaşi cu a lui Zacharia: SUA îşi pot menţine ledershipul mondial, măcar pentru că "visul american" este tentant pentru imigranţii din toată lumea.

Petre Munteanu este managing editor al FP România