Japonia, pregătită să renunţe la energia nucleară

Premierul japonez Naoto Kan a dat primul semnal al ieşirii din nuclear şi al reorientării ţării către alte forme de energie. Companiile de utilităţi şi chiar membri ai propriului guvern se opun însă de frica unei crize energetice. Cel mai probabil chestiunea va fi supusă unui referendum popular.

Planul de a creşte ponderea nuclearului din mixul energetic japonez la 53% până în 2030, de la nivelul de 30% dinainte de dezastrul de la Fukushima, va fi abandonat deoarece chestiunea siguranţei a căpătat o nouă importanţă. „Nuclearul implică o tehnologie care nu poate fi controlată în concordanţă cu conceptul nostru convenţional de siguranţă iar riscurile sunt prea mari”, a explicat Kan, citat de Washington Post.

Analiştii avertizează însă că arhipelagul nipon s-ar putea confrunta cu o serioasă criză energetică. Dacă nu va redeschide măcar o parte din reactoare, ţara ar putea rămâne fără energie nucleară în aprilie. Cu 35 din cele 54 de reactoare deja scoase din uz, guvernul japonez trebuie să găsească soluţii pentru o situaţie care se ve înrăutăţi, potrivit estimărilor, în următoarele luni.  „Dacă virăm brusc către un zero nuclear, ne vom  confrunta cu pene de curent, iar vieţile şi activităţile noastre economice vor fi puternic afectate. Dependenţa de nuclear trebuie eliminată încet, gradat”, scrie cotidianul Asahi Shimbun.

Revitalizarea democraţiei

Un alt efect secundar al dezastrului de la Fukushima, de această dată pozitiv, este, revitalizarea democraţiei japoneze. La începutul lunii iunie s-a înfiinţat un grup numit „Să decidem împreună. Referendum asupra centralelor nucleare”. „Viitorul centralelor este în mod direct legat de viaţa locuitorilor, de supravieţuirea lor. În acest moment nu există subiect mai potrivit pentru a aborda chestiunea democraţiei în Japonia”, spune Hajime Imai, secretar general al biroului de informare asupra referendumului, citat de ziarul japonez Asahi Shimbun. În opinia sa, implicarea directă a cetăţenilor în decizia ce urmează să fie luată, face ca interesul oamenilor pentru găsirea de soluţii să crească.

Grupul de reflecţie îşi propune să ţină cont şi de generaţiile viitoare, care vor moşteni problema deşeurilor radioactive şi o planetă modificată de schimbarea climatică. În opinia lui Imai este nevoie de aceste mecanisme de democraţie directă. Scopul nu este nici denuclearizarea  şi nici promovarea nuclearului, ci favorizarea unui proces decizional democratic.