Intelectualii musulmani sunt la moda si in Occident

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Lumea post 11 septembrie i-a facut si mai vizibili pe intelectualii publici musulmani. În virtutea traditiei locale a prezentei publice a elitelor, ei se afl au însa deja în constiinta publica

Lumea post 11 septembrie i-a facut si mai vizibili pe intelectualii publici musulmani. În virtutea traditiei locale a prezentei publice a elitelor, ei se afl au însa deja în constiinta publica din SUA si Europa, la început ca "traducatori" ai Islamului. Invers, în lumea musulmana, sunt populari pentru introducerea conceptelor politice occidentale în culturile islamice.

De ce numarul impresionant de teologi, predicatori, politicieni, scriitori musulmani în Topul 100 publicat de FP-România nr. 4, si, de altfel, în mai toate clasamentele similare în lume?

Dincolo de valoarea obiectiva a produselor activitat ii fi ecaruia în parte, refl ectorul public sta asupra lor pentru un prim motiv simplu: cel mai vândut, dezbatut, controversat subiect din zona publica, astazi, este islamul.

Topurile de acest gen sunt în mare masura "sub vremuri", refl ecta domeniile si subiectele de interes la zi, iar de câtiva ani atentatele de la WTC sau din Europa si razboaiele din Irak si Afganistan au declansat marea dezbatere privind întelegerea islamului si dialogul între civilizatii.

Translatori musulmani

În special intelectualii musulmani, fi e ei scriitori ori universitari, au fost rapid chemati sa explice islamul si transferati din biblioteci si think tank-uri în paginile ziarelor si pe ecranele televizoarelor. În special prin intermediul mass-media au devenit din intelectuali - intelectuali publici.

O parte din secretul popularitatii celor mai multi dintre intelectualii musulmani inclusi în topul FP sta în nevoia de explicatii pentru istoria în desfasurare. Asta e valabil în special pentru publicul occidental care a votat numele lor.

Toti cei 10 intelectuali musulmani care ocupa primele 10 locuri din top sunt personalitati cu background islamic, dar educatie occidentala.

Asta face ca discursul lor, prin utilizarea si raportarea la termeni si principii familiare occidentalilor, sa fi e"inteligibil" pentru publicul nemusulman. Argumentat ia lor, în scris sau în declaratii, este una construita dupa tipicul occidental si contrasteaza puternic cu discursul de tip fundamentalist si radical islamic, de la continut pâna la stil.

Oboseala antiterorista

Tocmai aici sta o alta sursa pentru popularitatea lor în spatiul neislamic. Desi mesajul simplist antiislamic, care echivaleaza aceasta religie cu terorismul, are în continuare mare priza la publicul neinformat si profund marcat de atacurile teroriste ori de imaginile si stirile de pe frontul antiterorist, se simte o doza de saturatie.

Au trecut anii si publicul nemusulman, în special cel vestic, mai implicat civic decât cel estic, si "antrenat" sa chestioneze si sa nu asimileze pe nemestecate discursul ofi cial politic, simte nevoia unor explica- tii mai complexe si "de la sursa". si pentru asta se orienteaza spre acei musulmanii care vorbesc o limba occidentala.

În plus este atractiv si fascinant contrastul între imaginea voit creata ori inerenta a islamului ca teroare si a islamului asa cum se vede el în discursul, produsele ori actiunile unor personalitat i ca Fethullah Gullen, Orhan Pamuk, Yusuf al-Qaradawi, Shirin Ebadi, Aitzaz Ahsan, Amr Khaled ori Abdolkarim Soroush.

Nu doar sângele face stire

Un discurs moderat poate aduce inclusiv audienta pentru canalul media care invita un astfel de intelectual musulman.

Audienta vine tocmai din bombardarea publicului care "stie sigur" ca islamul e o "religie a terorii", cu o informa- tie care contrazice tot ce stie, îl surprinde, îl socheaza prin diferenta si alternativa si, de dorit, îl pune pe gânduri. Intelectualii musulmani din topul FP sunt familiari ai studiorilor de radio si tv si ai ziarelor.

Reteta stirilor are astazi ca ingredient obligatoriu si ca dovada de profesionalism jurnalistic, pe lânga opinia ofi ciala, si opinia unui asa-numit "analist" de preferinta musulman (lucru valabil si posibil mai ales în Occident, întrucât în tari ca România domina înca sufocarea cu si în treburile interne).

În plus, parte din popularitatea unora dintre ocupan- tii primelor 10 locuri vine si din faptul ca, sub presiunea evenimentelor, ei au devenit consilieri ai unor cancelarii implicate în lupta antiterorista ori pentru programe sociale destinate musulmanilor în tarile occidentale cu mari comunitati islamice. Acest statut le da inca un plus de credibilitate.

Topul Foreign Policy, la concurenta cu radicalii

Dar care este explicatia pentru popularitatea intelectualilor musulmani în spa- tiul islamic, de vreme ce un numar urias de voturi pentru alcatuirea topului FP a venit din Orientul Mijlociu si Asia.

În Occident exista perceptia, partial verifi cata, ca în tarile musulmane, mai mare priza la public au liderii de opinie cu orientare fundamentalista sau radicala. Prin comparatie, cei afl ati în Topul 20 publicat de FP-România nr. 5, dincolo de unele controverse, ca în cazul predicatorului Al-Qara- d a w i , acuzat ca justifi ca atentatele sinucigase, vorbesc si scriu despre un islam pus în aceeasi propozit ie cu democratia, toleran- ta, ratiunea, drepturile omului, responsabilitatea sociala, termeni si notiuni înca neclare ori departe de cea mai mare parte a publicului musulman.

Nimic mai eronat decât opinia ca dezbaterea e inexistenta în tarile musulmane! În pofi da aparentelor si a informat iilor fragmentate care ajung în Occident, spatiul islamic este unul profund dinamic, marcat de dezbateri între teologi si în societatea civila (care da, exista!) privind în special adaptarea islamului la modernitate, relatia cu Occidentul, cu alte religii, jurisprudent a islamica, drepturile femeilor.

În Iran, de exemplu, se scrie, se vorbeste si se publica enorm despre "democrat ia islamica", acolo sunt cele mai active organizatii de femei din Orient, iar la Teheran exista un Institut pentru Dialogul între Civilizatii.

Alternative islamice

Globalizarea si accesul usor la informatie transforma si publicul musulman. Iar un discurs charismatic cu pacea în centru, precum al turcului Fetullah Gullen, are mare priza în special la acei musulamni care vor sa împace nevoia de spiritual cu modernitatea.

Publicul-tinta pentru musulmanii intelectuali din topul FP îl reprezinta acei musulmani moderat i, în special din clasa de mijloc, care vor sa îsi gaseasca locul în plina era a globalizarii, fara sa îsi piarda identitatea si spiritualitatea. Pentru ei, intelectualii din topul FP ofera nu doar retete de viata în modernitate, ci reprezinta si vocile care îi apara si îi "traduc" pentru lumea predominant crestina.

Sunt cei care critica si provoaca regimurile la putere în tarile musulmane ca sa opereze schimbari în acele domenii de interes pentru publicul pregatit prin informat ie, sa doreasca importuri ori traduceri musulmane ale unor concepte, not iuni si modele occidentale precum democratia, libertatea de expresie, economia de piata.

Sunt cei care traduc ori transforma aceste modele în asa fel încât musulmanilor reticenti la tot ce înseamna cultura occidentala, ele sa nu le mai para importuri, ci "produse" locale. Sunt cei care ofera alternative la islamul radical.

Popularitatea lor are si o sursa, sa zicem, "emotionala". Am întâlnit iranieni, care imi aduceau ca argument suprem: "si Shirin Ebadi spune asta", ca sa ma convinga, de exemplu, de posibilitatea convietuirii dintre islam si democratie.

si asta pentru ca Shirin Ebadi - laureata a Premiului Nobel pentru Pace - este un nume clasat ca valoare si în spa- tiul occidental. Stabilirea acestor personalitati musulmane ca valori inclusiv în Occident, este un motiv de mândrie pentru musulmanul de rând, frustrat de inferioritatea tehnologica a tarilor musulmane si de nerecunoasterea, în afara, a valorii spiritualitatii islamice.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite