FP România nr. 12 - sugestii şi revelaţii americano-române

FP România nr. 12 - sugestii şi revelaţii americano-române

Ediţia de septembrie/ octombrie a revistei are două dosare majore: o colecţie de recomandări pentru agenda viitorului Preşedinte al României şi o serie de analize ale viitorului pieţei petrolului – plus rosturile şi şansele proiectului Nabucco, întors pe toate feţele. (Vezi Coperta şi  Sumarul ediţiei.)

În colecţia Memorandum pentru viitorul Preşedinte, Petre Roman, Anneli Ute Gabany, Zoe Petre, Iulian Fota, Călin Georgescu, Sandra Pralong, Ştefan Stănciugelu, Florin Diaconu, Bogdan Baltazar, Oana Popescu, Adrian Cioroianu, Cristian Ghinea, Ovidiu Hurduzeu şi Pablo Garcia-Bardoy fac recomandări de politică internaţională - şi nu numai - Preşedinţiei României, indiferent cine o reprezintă.

De pildă: „Este necesar, între altele, ca relaţia Preşedinţiei cu autorităţile din Constanţa să redevină firească - nimeni nu doreşte să investească bani, trupe şi efort într-un no-man’s land sau, mai rău, într-un stat în stat…” - Sandra Pralong, fostă consilieră a Preşedintelui Constantinescu, membră a Consiliului editorial FP România.

Dezbaterea continuă pe Agenda Preşedintelui, unde cititorii sunt invitaţi să-şi adauge propriile idei pentru mandatul prezidenţial 2009-2014. Vezi şi Nota editorilor.

*
Dosarul Lungul rămas-bun de la petrol este deschis de istoricul Daniel Yergin care scrie despre virtualizarea barilului şi despre orăşelul texan unde i se stabileşte cota globală.

Alte idei de autor:

• „După reluarea creşterii economice, preţul petrolului ar putea urca precum la mijlocul lui 2008, când a atins aproape 150 de dolari pe baril.” - The McKinsey Global Institute
• Prinţul Turki al-Faisal: „Indiferent că ne place sau nu, soarta SUA este legată de cea a Arabiei Saudite şi aşa va rămâne în deceniile care vor veni.”
• „O scădere cu 20%  a consumului în ţările bogate în 2030 ar acoperi complet creşterea aşteptată a cererii în China; o reducere similară în consumul nesăţios de gaze  al SUA ar neutraliza creşterea aşteptată a consumului Indiei.” - Michael Levi, expert în energie şi mediu al Council of Foreign Relations.
• „Aproape peste noapte, simpatia pentru Nabucco a crescut dramatic peste tot în Europa. Dar stoparea livrărilor de gaze a dat un impuls și proiectului rival South Stream, sprijinit de ruși.” - Daniel Freifeld, director de programe internaționale la Center on Law and Security, New York University.

Exclusiv FP România

Meciul secolului: Nabucco vs. South Stream. Cu Statele Unite mai interesate de independenţa energetică a Europei faţă de furnizorul rus, Gazprom pune umărul şi la proiectul Nabucco - menit să ocolească Rusia.

• „Nabucco este un proiect viabil, spre deosebire de South Stream” – interviu cu Alexandros Petersen.
• Planurile B ale Rusiei (şi ale Turciei). „Turcia - frustrată de eşecul încercărilor sale disperate de a adera la UE - va da clienţilor europeni bătăi de cap atât de mari în negocierile privind exportul de gaze încât Gazpromul li se va părea un partener de vis.” - Pavel K. Baev, profesor cercetător la International Peace Research Institute din Oslo.
• Punctele tari şi punctele slabe ale Nabucco şi South Stream. Analiza SWOT, la trei perechi de mâini, a celor două proiecte concurente - de Radu Săgeată, Florin Diaconu şi Alin Şerbănescu 
• Cât de bine îşi va juca România cartea tranzitului? - de Lucian Mureşan, director executiv al Fundaţiei Eurisc 
• Alternative la alternativa Nabucco – de Peter Doran, CEPA
• Investiţii... în trecut – de gen (r) dr. Mihail Orzeaţă

Plus Crizele geopolitice ale lumii post-petrol

Miturile surselor alternative. „Până acum, în lumea reală, cura cu etanol derivat din porumb, în SUA, sau biomotorină derivată din ulei de palmier, de soia şi de rapiţă, în Europa a fost semnificativ mai rea decât boala." - Michael Grunwald, jurnalist de mediu la revista Time

Crizele lumii verzi. „Pur şi simplu nu avem cum să anulăm efectele schimbărilor de climă fără a adopta, pe o scară mult mai largă, energia nucleară. Nu numai că este, esenţial, lipsită de emisii, perfecţionabilă şi prin comparaţie, eficientă energetic, dar o tonă metrică de uraniu produce aceeaşi cantitate de energie ca aproximativ 3.600 de tone metrice de petrol (circa 80.000 de barili).” – David Rothkopf, blogger FP, cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Ediţia nr. 12 mai include două importante eseuri:

Reconsiderarea „realismului” noii administraţii americane. „După căderea Zidului Berlinului, realiştii s-au opus, în general, intrării în NATO a noilor democraţii est-europene şi, notabil, nu au fost dornici să susţină mişcările de indepenenţă din Ucraina şi din alte republici sovietice.” - Paul Wolfowitz, fost secretar de stat adjunct pentru apărare în prima administraţie Bush jr.

Exclusiv FP România

Cât de justificată este proaspăta neîncredere a Noii Europe în SUA? - de Octavian Manea şi Iulia Serafimescu

„Când vine vorba despre misiunea centrală a NATO, percepţiile statelor din Vechea Europă sunt blocate în 1989, ale americanilor în 1999, iar statele din Europa Centrală şi de Est în 1939.” - Wess Mitchell, co-fondator al Center  for European Policy Analysis.

Plus alte pagini de explicaţii ale trecutului, prezentului şi viitorului: sfatul unui pocherist profesionist pentru partidele preşedintelui Obama la masa verde planetară, deziluziile unei jurnaliste franceze faţă de renunţarea cuplului Sarkozy - Kouchner la morala internaţională etc.

Lecturi captivante, pentru cei care vor să aibă ceva de spus.