Rezultatul anticipatelor asupra situaţiei economice din Republica Moldova – Forumul experţilor FP
0
Forum FP. Subiectul Moldova din prima ediţie a Omnibusului FP România a generat explicaţii de detaliu fin. Prima chestiune: de cine depinde situaţia economică a moldovenilor. Urmează posibilitatea unor schimbări de orientare strategică.
În încercarea de a contura „o comunitate a experţilor români în relaţii internaţionale şi domenii conexe”, am lansat formatul de discuţii Omnibusul FP România. De două ori pe lună încercăm să obţinem în acest fel lămuriri în chestiuni curente de politică externă românească şi asupra unor evenimente sau tendinţe din politica internaţională. Răspunsurile experţilor care dau curs invitaţiei sunt publicate, parţial, în paginile FP din Adevărul de luni şi, integral, în secţiunea FP România online a site-ului adevarul.ro.
*
În Republica Moldova alegerile anticipate s-au încheiat, dar luptele continuă şi după formarea unei coaliţii de guvernare
Rezultatul alegerilor anticipate poate îmbunătăţi situaţia economică a Republicii Moldova?
Florin Diaconu: Nu. În cel mai bun caz putem spune că formaţiunile care au reuşit să obţină, împreună, un scor ceva mai bun decât acela al Partidului Comuniştilor ar putea încerca, prin anumite reforme, să obţină o relansare a economiei Moldovei. Dar de la încercări ce poate vor fi făcute de o coaliţie eterogenă şi fragilă şi până la rezultate este o cale lungă.
Liliana Popescu: Răspunsul scurt şi simplu este NU. Totuşi, răspunsul poate fi calificat după cum urmează.
Situaţia economică foarte dificilă a RM se datorează în mare parte următorilor factori:
1) sistemului corupt de organizare a afacerilor, a unei „caracatiţe” care s-a extins în economia moldovenească în perioada celor opt ani de guvernare comunistă, în care familia Voronin joacă un rol important; acest sistem a contribuit la menţinerea nivelului redus de absorbţie a forţei de muncă, a tehnologiilor noi şi a capitalului străin; o serie de oameni de afaceri români s-au retras din tentative investiţionale în Republică din cauza aceasta; este puţin probabil că noua coaliţie va avea sorţi de izbândă în a contracara acest sistem; mai curând se vor „împărtăşi” din sistemul deja creat;
2) având în vedere că este o coaliţie, luând în considerare experienţa trecută a unei guvernări de coaliţie în RM (1997-1998) - inclusiv căderea guvernul Sturza pe fondul dezbinărilor din coaliţie şi a crizei economice, se poate presupune că, din păcate, va fi dificil de realizat o guvernare coerentă şi cu atât mai dificil o schimbare; este foarte posibil să intervină o situaţie de coabitare - a unui preşedinte posibil comunist reformat şi a unui prim ministru de altă culoare politică, posibil liberal; deci dificultăţile de coordonare guvernamentală vor fi şi mai mari;
3) cu toate prevederile Politicii Europene de Vecinătate (PEV) şi a ajutorul oferit de UE, cu toate Preferinţele Comerciale Autonome oferite de UE, absenţa unei perspective de aderare la UE reprezintă o frână în calea unei atitudini optimiste a clasei politice faţă de relaţia cu UE;
4) iarna nu este departe, iar RM este dependentă energetic de Federaţia Rusă; este în favoarea F Ruse să aibă o R Moldovă slăbită, în pragul colapsului economic în vreme de criză, pentru ca elita moldovenească să se întoarcă spre Moscova pentru a fi ocrotită – mai ales că pentru Moscova, chiar şi în criză, efortul financiar pentru a ajuta Moldova – pe faţă sau în ascuns – nu reprezintă o problemă; ca să nu mai vorbim de instrumentul de şantaj „republica moldovenească nistreană”;
5) remitenţele moldovenilor care lucrau în străinătate au scăzut dramatic şi o sursă importantă de venit naţional a scăzut la fel de dramatic; o nouă guvernare nu va putea să facă ceva în acest sens; poate doar una foarte luminată, care să iniţieze o politică investiţională pe termen lung, dar şi în acest caz, vor avea nevoie de lichidităţi pentru a realiza ceva;
6) întrucât politica UE este destul de rezervată şi conservatoare când e vorba de vecinătatea apropiată Rusiei, nu cred că se va produce o schimbare semnificativă de ton şi conţinut a UE faţă de R Moldova; UE e mai interesată de Ucraina – care e mai mare şi reprezintă o piaţă de desfacere şi un posibil partener de afaceri important; dar şi aici UE „calcă” foarte atent.
În măsura în care aceste cauze nu pot fi contracarate, răspunsul rămâne negativ.
Prin alegerile anticipate recente R Moldova a câştigat un capital de simpatie important în Uniune şi mai ales în România. Până în acest an, alegerile din R Moldova şi, în genere, problematica Republica Moldova era un subiect absolut marginal în mass media din România. Lucrurile s-au schimbat în sensul că interesul pentru Moldova a crescut semnificativ.
Rezultatul alegerilor moldovene ar putea să însemne şi o reluare şi îmbunătăţire a relaţiilor româno – moldovene – ceea ce ar putea aduce un sprijin economic Moldovei – chiar dacă modest, în actualele condiţii de criză.
Denis Cenuşă: Situaţia economică post-electorală din Republica Moldova va fi în strânsă conexiune cu climatul politic instaurat de noile partide parlamentare. Atât donatorii internaţionali ca Fondul Monetar Internaţional, cât şi instituţii financiare regionale - BERD şi BEI sunt în aşteptarea ieşirii Moldovei din criza politică provocată de evenimentele din 7 aprilie pentru a preîntâmpina colapsul „micii republici” - ireversibil în cazul nereparării urgente a deficienţelor economice serioase. Amintim că FMI a putut veni în ajutorul Islandei recent „falimentate” graţie şi voinţei politice coerente a autorităţilor islandeze. Spre deosebire de acest stat insular îndepărtat, RM, denumită în trecutul recent „insulă de stabilitate” de către conducerea comunistă, riscă să rateze ajutorul FMI dacă va fi antrenată în confruntări politice de durată.
Pe de altă parte, mediul de afaceri intern (IMM-urile, dar şi agenţii economici mai solizi) şi-a comprimat la maxim cifrele de afaceri anticipând costuri cauzate de incertitudinea proceselor politice din ţară. Revenirea, sau mai bine spus menţinerea PCRM-ului la putere, ar fi insuportabilă pentru comunitatea de afaceri, care deja aspiră la îmbunătăţiri şi ajustări esenţiale a politicilor economice, puternic marcate de „verticala puterii” instituită de actualul Preşedinte în exerciţiu, V. Voronin, prin care s-a reuşit subordonarea practic integrală a mediului de afaceri moldovenesc.
Urmează:
Va coti noua conducere moldovenească brusc şi decisiv spre UE?
Ce legătură există între situaţia economică şi orientarea strategică a republicii? De la cine pot veni ajutoarele economice cu încărcătură politică? De la Bruxelles, Moscova sau… Beijing ?
Ce politică trebuie să aibă de acum încolo România faţă de R. Moldova? Ajută sau mai mult încurcă deţinerea preşedinţiei Comisiei PE pentru R. Moldova?
Conf. dr. Florin Diaconu predă la Facultatea de Stiinţe Politice a Universităţii Bucureşti (FSUB) şi este cercetător II la Institutul Diplomatic Român. Conf. dr. Liliana Popescu predă la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Denis Cenuşă coordonează de la Chişinău site-ul europa.md.
Vezi şi: Cine poate îmbunătăţi situaţia economică a Republicii Moldova? – forumul cititorilor FP
Se încarcă comentariile...
